Hărțuirea online și orice utilizare abuzivă a mijloacelor de comunicații, prin intermediul computerelor, telefoanelor inteligente sau altor dispozitive, în scopul de umili, amenința sau reduce la tăcere o persoană, vor fi calificate drept ”violență cibernetică”, respectiv o formă a violenței domestice, și vor fi pedepsite prin lege.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare.
O propunere legislativă, inițiată de USR, are în vedere extinderea definiției violenței domestice prin includerea, inclusiv în legea de combatere a acestui fenomen, a violenței cibernetice.
Astfel, violența cibernetică va fi definită în lege drept ”hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima”.
Susținătorii proiectului arată că, odată cu evoluția tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat amploare, statele europene începând să incrimineze acest fenomen cu scopul de a-l preveni și combate.
”Interacțiunea pe rețelele sociale sau alte forme de comunicare pe internet are de multe ori consecințe grave în mediul offline. Agresorii cibernetici pot divulga date reale, cu caracter personal, despre victimele lor pe site-uri și/sau forumuri ori pot publica materiale în numele lor cu scopul de a le defăima și/sau ridiculiza. De asemenea, în cazurile de violență domestică, agresorii folosesc din ce în ce mai mult imaginile sexuale ca instrument de amenințare, hărțuire și/sau control atât a partenerilor actuali, cât și a foștilor parteneri. Profesioniștii din domeniu descriu cazuri în care infractorii au înregistrat agresiuni sexuale, fetele și femeile au fost forțate să ofere fotografii intime, au fost amenințate cu privire la publicarea online a materialelor sau imaginilor sexuale etc”, explică inițiatorii.
Aceștia citează și un sondaj Women's Aid, din 2017, care arăta că:
- 45% dintre victimele violenței domestice au raportat existența unei forme de abuz online în timpul relației lor;
- 48% dintre victime au raportat că au fost hărțuite sau abuzate online de fostul lor partener odată ce părăsiseră relația, iar 38% au raportat urmărirea online odată ce au părăsit relația;
- 75% au raportat îngrijorarea că poliția nu a știut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau hărțuirea, iar 12% din aceste victime au raportat abuzuri la poliție și nu au fost ajutatei;
- în pofida creșterii rapide a numărului de femei care se confruntă cu violența online, doar 26% dintre agențiile de aplicare a legii din 86 de țări chestionate iau măsurile corespunzătoare;
- 93% dintre victimele abuzului sexual bazate pe imagine (răzbunare pomografică) au declarat că au suferit o suferință emoțională semnificativă;
- 70% dintre femeile care au fost victime ale violenței cibernetice au prezentat cel puțin o formă de violență fizică și / sau sexuală de la partenerul intim;
- 1 din 5 adolescenți din Europa se confruntă cu hărțuirea cibernetică, iar fetele prezintă un risc mai mare (23,9% față de 18,5%).
Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice prevede, printre altele, pentru agresor interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, iar măsurile prevpzute ajung până la instituirea unui ordin de protecție pentru victimă. Încălcarea acestui ordin constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
Potrivit proiectului avansat acum, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați va asigura coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integrarea unei perspective de egalitate între femei și bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, pentru a evita potențialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică.
Totodată, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale va avea obligația de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și să ofere asistență practică autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violența cibernetică.
