Schimbare legislativă, adoptată în primă etapă: Toate tipurile de semnături electronice, avansate sau simple, vor avea efect juridic

Schimbare legislativă, adoptată în primă etapă: Toate tipurile de semnături electronice, avansate sau simple, vor avea efect juridic
scris 17 oct 2019

Semnarea electronică, cu o semnătură avansată, necalificată, a unor acte juridice între părți va avea efectele juridice ale semnăturii olografe, dacă forma scrisă a actului este solicitată doar pentru probarea lui. Prevederea este cuprinsă într-o propunere legislativă adoptată miercuri de Senat. Proiectul introduce, totodată, posibilitatea identificării persoanei la distanță și reglementează statutul actelor juridice semnate electronic de funcționari publici.

ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI

Proiectul va fi transmis acum spre dezbatere și vot final Camerei Deputaților.

De ce este important: În pofida faptului că, prin lege, instituțiile publice sunt obligate să accepte semnătura electronică pe orice documente, multe dintre acestea fie nu aplică legea, fie nu au sistemul necesar, după cum a relatat anterior Profit.ro. Totodată, Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă este în vigoare pentru toate statele comunitare din 2016.

Context: Ministerul Comunicațiilor a redactat în 2017 în proiect de lege pentru modificarea actualei legi a semnăturii electronice, care datează din 2001, însă proiectul nu a fost adoptat nici până acum de Guvern. Reprezenții opoziței, respectiv președintele Comisiei pentru tehnlogia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, deputatul USR Cătălin Drulă, a elaborat și propus între timp un proiect de lege privind semnătura electronică, care nu a fost adoptată.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a inițiat un nou proiect de lege privind semnătura electronică, argumentând că apariția noului regulament european impune modificarea cadrului legislativ național în domeniu. Senatorul social-democrat a precizat că a preluat în proiect o serie de prevederi dintr-un proiect al deputatului USR Cătălin Drulă, legea urmând a se aplica în domeniul privat.

Media întârzierilor pentru facturile neîncasate de către firme de la clienți este de 354 de zile de la data emiterii - analiză redBill CITEȘTE ȘI Media întârzierilor pentru facturile neîncasate de către firme de la clienți este de 354 de zile de la data emiterii - analiză redBill

Prin urmare, noua propunere legislativă prevede, printre altele, că orice acte juridice semnate între părți, electronic, cu o semnătură avansată, necalificată, pot fi considerate juridic drept acte cu semnătură olografă, dacă forma scrisă a actului este solicitată doar pentru probarea lui.

Opțiunea este lăsată însă la latitudinea părților pentru a se facilita tranzactionarea online și pentru a fi în acord cu principiul consensualisrnului și a libertății formei contractuale prevăzut la art. 1178 în Noul Cod Civil. Această abordare este în concordanță cu proiectul de lege privind implementarea cărții electronice de identitate care prevede furnizarea certifîcatelor necalificate cetățenilor în scopul semnării electronice, promovat de Guvern, susține senatorul social-democrat.

”(...) Apare ca necesară reglementarea posibilității dovedirii unui act juridic prin înscrisuri în formă electronică ce poartă și un alt tip de semnătură electronică decât cea calificată. Or, în aceste condiții, în vederea asigurării unui grad ridicat de protecție, în special a categoriei consumatorilor, apreciem că este necesară indicarea limitativă a actelor juridice care pot fi dovedite prin înscrisuri în formă electronică ce poartă semnături electronice simple Bineînțeles că nu se poate discuta despre încheierea unor astfel de convenții decât cu privire la inscrisurile a căror formă scrisă este necesară ad probationem, astfel încât lipsa ori neregularitatea ei să nu afecteze existența operațiunii juridice, iar nu ad validitatem, deoarece, în această ipoteză, actul juridic, în sens de negotium, este lovit de nulitate”, arată autorul proiectului.

Raportat la contextul efectelor juridice ale semnăturii electronice, senatorul consideră că, în cazul înscrisurilor pentru care forma scrisă este cerută ad probationem, legiuitorul ar trebui să confere valoarea unei semnături olografe (bucurându-se de o prezumție de validitate) și semnăturii electronice simple, în situațiile în care:

- există o convenție referitoare la puterea doveditoare a înscrisului;

- înscrisul se referă la încheiere unor acte juridice de dispoziție de valoare redusă, de conservare sau de administrare.

Antifrauda pierde 300 de angajați pe care îi avea doar pe hârtie și rămâne cu 900 de angajați din 2.000 de posturi prevăzute. Desființarea Direcției de combatere a fraudelor din ANAF a trecut de Parlament CITEȘTE ȘI Antifrauda pierde 300 de angajați pe care îi avea doar pe hârtie și rămâne cu 900 de angajați din 2.000 de posturi prevăzute. Desființarea Direcției de combatere a fraudelor din ANAF a trecut de Parlament

Guvernul Dăncilă s-a opus unei astfel de prevederi, inițiate și de deputatul USR Cătălin Drulă, prin care unei semnături electronice calficate i se conferea efectul juridic echivalent al unei semnături olografe.

Executivul a considerat că o astfel de prevedere ar exceda cadrului de reglementare al Regulamentului și scade nivelul de încredere, situând România în afara oponunităților oferite de rețeaua europeană e/DAS.

”Precizăm că această recunoaștere a efectului juridic de echivalate cu semnătura olografă nu este recunoscut semnăturii avansate pentru simplul motiv că nu este creată cu un dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificate și nu are la bază un certificat de calitate emis de un prestator de servicii de încredere acreditat. În cazul semnăturilor electronice calificate datele de crearea& semnăturilor electronice nu pot să fie descoperite prin deducție și semnătura calificată este protejată în mod fiabil împotriva falsificării, utilizând tehnologia disponibilă în prezent, în timp ce în cazul semnăturii avansate nu se poate asigura acest deziderat”, argumenta Guvernul.

”Statul român are obligația de a găsi o soluție legislativă echilibrată prin care să confere efect juridic si semnăturilor electronice simple și avansate”, arată în schimb senatorul PSD.

Propunerea legislativă introduce, de asemenea,  posibilitatea identificării persoanei la distanță, astfel încât să nu se creeze dezavantaje concurențiale pentru prestatorii de servicii de încredere înregistrați în România. În ceea ce privește contractarea terților de verificare a identității de către prestatorii de servicii de încredere calificați, pentru a nu discrimina prestatorii români raportat la cei străini, au fost prevăzute doar clauze contractuale care trebuie incluse și răspunderea, fără a impune obligații de notificare.

VIDEO De ce refuză PSD să modifice OUG 114: Lipsa avizului de la... comisia de cultură, condusă de PNL CITEȘTE ȘI VIDEO De ce refuză PSD să modifice OUG 114: Lipsa avizului de la... comisia de cultură, condusă de PNL

Senatorul arată că astfel clarifică și statutul actelor juridice semnate electronic de funcționari publici, astfel încât să se faciliteze debirocratizarea și comunicarea electronică între instituțiile publice, precum și între acestea și cetățeni.

În prezent, doar undeva la 10% dintre români interacționează online cu administrația publică sau trimit formulare online, în timp ce media europeană este de peste 35%. În consecință, digitalizarea administrației publice este un proces esențial pentru facilitarea serviciilor de e-guvernare dar și a tranzacțiilor electronice în general, susține inițiatorul.

Totodată, prin propunerea legislativă se stabilesc și o serie de măsuri de securitate care trebuie implementate pentru a asigura condiții minime și uniforme de siguranță în păstrarea documentelor electronice. În plus, se instituie principiul proporționalității în stabilirea nivelurilor de autentificare si identificare necesare pentru utilizarea serviciilor de e-guvernare. De exemplu, solicitarea unei informații de interes public nu va necesita stabilirea aceluiași nivel de încredere și identiflcare precum acordarea indemnizației pentru creșterea copilului.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
semnatura
electronic
olograf
juridic
efect
proiect
lege
guvern