Utilizarea acestora se va face în baza unui plan de monitorizare.
”Laboratoarele mobile de monitorizare a calității aerului nu vor mai sta să adune praf la sediile instituțiilor! Am semnat ordinul de ministru prin care stabilim că aceste laboratoare, dacă nu au loc incidente de poluare unde trebuie trimise imediat, să fie folosite pe tot parcursul anului, în baza unui plan de monitorizare, în locuri unde există poluări ale aerului istorice, dar în același timp nu există stații oficiale în apropiere”, spune ministrul.
În perioada imediat următoare va fi realizat acest program de către ANMAP pentru anul 2026, precizează Buzoianu.
”Pe scurt: folosim echipamentele care au costat mulți bani România ca să vedem toți, oficial, ce aer se respiră în zone poluate istoric”, explică ministrul Mediului.
Poluarea aerului rămâne o problemă majoră de sănătate publică, iar un nou studiu sugerează că impactul se extinde și asupra sănătății creierului. Persoanele expuse la niveluri mai ridicate de poluare au un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, potrivit unei cercetări de amploare realizate în Statele Unite.
Un nou studiu, publicat în revista PLOS Medicine, a analizat datele a peste 27 de milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în perioada 2000–2018.
În acest interval, aproximativ trei milioane de participanți au dezvoltat boala Alzheimer. Studiul a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite, scrie News.ro.
În paralel, cercetătorii au evaluat prezența a trei afecțiuni frecvente asociate, hipertensiunea arterială, AVC (accidentul vascular cerebral) și depresia, pentru a determina dacă acestea intervin în relația dintre poluarea aerului și apariția bolii. Nivelul de expunere la particule fine în suspensie (PM2,5) a fost estimat în funcție de codul poștal al zonei de domiciliu.
Particulele fine PM2,5 sunt fragmente microscopice provenite din surse precum traficul rutier, centralele electrice, activitățile industriale, incendiile de vegetație sau arderea lemnului și a combustibililor fosili în gospodării. Acestea pot pătrunde adânc în plămâni și în sânge.
Analiza a arătat că expunerea la poluarea aerului este asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer și că efectele asupra creierului par să fie directe, și nu apar ca rezultat al hipertensiunii arteriale, al AVC sau al depresiei.
Totuși, legătura dintre poluare și Alzheimer a fost mai puternică la persoanele care suferiseră un AVC.
Autorii studiului au precizat că persoanele cu antecedente de AVC pot fi deosebit de vulnerabile la efectele nocive ale poluării asupra sănătății creierului, subliniind interacțiunea dintre factorii de mediu și cei vasculari.
Cercetarea are și limitări. Nivelul de poluare a fost estimat pe baza codului poștal, nu a adresei exacte, iar analiza a inclus doar poluarea din mediul exterior. Nu au fost luate în calcul surse interne de particule, precum gătitul sau încălzirea locuinței.
Un expert independent, Mark Dallas de la University of Reading, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că, deși analiza se bazează pe estimări generale ale poluării și pe date medicale înregistrate, rezultatele sunt în concordanță cu dovezile tot mai numeroase care indică poluarea aerului drept un factor de risc modificabil pentru demență.
La nivel mondial, peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demență, iar boala Alzheimer reprezintă până la 70% dintre cazuri, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În Europa, în anul 2025, aproximativ 12,1 milioane de persoane trăiau cu demență, femeile reprezentând circa 66% dintre cazuri.
OMS a stabilit în 2021 noi orientări globale privind calitatea aerului, iar un plan de acțiune aprobat în 2025 prevede reducerea cu 50% a mortalității asociate poluării aerului până în 2040, raportat la nivelul înregistrat în 2015.
Autorii și experții citați subliniază că reducerea expunerii la poluarea aerului ar putea contribui la protejarea sănătății creierului și la scăderea riscului general de demență.
