Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizarea fostului președinte Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătorești, stabilind că actul normativ este neconstituțional.
Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituționali, cu unanimitate de voturi, au admis obiecția de neconstituționalitate și au constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii 188/2000 privind executorii judecătorești este neconstituțională în ansamblul său, scrie Agerpres.

28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
'În esență, art.VIII din legea criticată încalcă art.1 alin.(5), art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție, respectiv principiul legalității sub aspectul principiului unicității de reglementare și principiul bicameralismului, deoarece produce efecte în ceea ce privește administrarea arhivei notarilor publici fără a avea nicio legătură cu statutul executorilor judecătorești, reglementat prin Legea nr.188/2000, modificat și completat prin legea supusă controlului. De asemenea, neconcordanța titlului cu conținutul legii aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituție, deoarece extinderea obiectului de reglementare ar fi trebuit mai întâi realizată prin titlu care fixează obiectul său de reglementare, neputând să existe o relație de neconcordanță între titlu și conținutul efectiv al legii', arată instanța constituțională.
Totodată, sursa citată precizează că art.I pct.9 (cu referire la art.125) reglementează o excepție de schimbare a sediului executorului judecătoresc din circumscripția unei judecătorii în circumscripția altei judecătorii fără susținerea unui concurs și privește exercitarea funcției de executor judecătoresc.
'Art.I pct.67 (cu referire la art.63 alin. 5) reglementează încredințarea arhivei executorilor judecătorești unor operatori economici autorizați conform Legii Arhivelor Naționale nr.16/1996, selectați prin grija Camerelor, în condițiile în care arhiva executorilor judecătorești este proprietatea statului. Art.I pct.12 [cu referire la art.15 alin.(1) lit.a)] modifică una dintre condițiile de acces în funcție cu privire la cetățenie. Art.I pct.56 [cu referire la art.483] modifică procedura răspunderii disciplinare și elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță în materie disciplinară', spune CCR.

Instanța constituțională adaugă că toate aceste modificări aduse legii criticate în Camera Deputaților duc la o deosebire 'majoră, substanțială, de conținut juridic' a acesteia, ceea ce determină 'o configurație semnificativ diferită' între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cu consecința încălcării de către lege, în ansamblul său, a principiului bicameralismului, respectiv a art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție.