Serviciul Român de Informații (SRI) transmite într-un comunicat că au fost semnalate tentative de fraudă în cadrul cărora persoane necunoscute utilizează tehnici de falsificare a identității apelantului (spoofing) astfel încât pe ecranul telefonului apelatului să fie afișat numărul instituției dedicat relației cu publicul.
Mai departe, SRI explică faptul că în cadrul acestor apeluri frauduloase pot fi solicitate date cu caracter personal, informații bancare, coduri de autentificare, parole sau efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, subliniază că instituția nu solicită telefonic următoarele:
- date cu caracter personal sau privind cardurile ori conturile bancare;
- parole, coduri PIN, de autentificare ori primite prin SMS;
- efectuarea de plăți sau transferuri de bani.
Instituția recomandă cetățenilor ca în cazul în care primesc astfel de apeluri, să nu furnizeze nicio informație solicitată și să întrerupă convorbirea. În plus, precizează că pentru orice apel în care doriți să vă asigurați de confidențialitatea discuției si să confirmați fără dubiu identitatea interlocutorului, aplicați următorii pași:
- ÎNTRERUPEȚI APELUL IMEDIAT – Nu furnizați informații și nu continuați conversația dacă aveți cea mai mică suspiciune sau dacă vi se solicită date sensibile.
- REAPELAȚI MANUAL INTERLOCUTORUL – Tastați numărul de telefon cifră cu cifră (din agendă, de pe documente oficiale sau site-uri sigure).
“Deoarece platformele online de spoofing pot doar să imite un număr la inițierea apelului. În momentul în care dumneavoastră închideți și sunați înapoi în rețeaua clasică de telecomunicații, este imposibil să mai ajungeți la interlocutorul ilegitim. Apelul dumneavoastră va fi direcționat strict către posesorul real și legitim al acelui număr de telefon”, mai explică SRI.
Atacul de tip spoofing reprezintă o tehnică prin care atacatorii folosesc platforme software online pentru a imita numere reale de telefon. Astfel, pe ecranul telefonului poate apărea orice număr ales de aceștia, inclusiv al unei instituții, al unei companii sau al unei persoane.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
