Administrația Trump îndeamnă Congresul să relaxeze procedurile de control asupra vânzărilor de arme americane.
Poate fi o mișcare binevenită pentru Europa, unde aliații NATO frustrați au pledat mult timp pentru un acces mai rapid la armele americane, arată Politico.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Modificările propuse, prezentate într-o scrisoare adresată președintelui Senatului pentru relații externe, Jim Risch (Republican, Idaho), ar crește pragurile în dolari care impun Congresului să revizuiască transferurile de arme. Acest lucru ar simplifica vânzările către parteneri apropiați, precum Polonia, România și statele baltice, care se străduiesc să își construiască arsenale militare pentru a face față Rusiei, arată G4Media.
Propunerea ar putea oferi o rară veste bună aliaților NATO, într-un moment în care președintele Donald Trump tensionează legăturile transatlantice. Dar planul se confruntă cu obstacole în Congres, unde parlamentarii ar putea fi reticenți în a renunța la supravegherea vânzărilor militare externe controversate. De asemenea, acesta ar putea afecta națiunile partenere care nu sunt incluse în cercul preferat al Washingtonului.
Scrisoarea din 7 aprilie, semnată de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul apărării Pete Hegseth, propune modificări majore ale Legii privind controlul exporturilor de arme, care ar dubla și, pentru anumite arme de foc, ar cvadrupla nivelurile actuale pentru acordurile care necesită notificarea Congresului. În conformitate cu legea actuală, Departamentul de Stat trebuie să notifice Congresul cu privire la orice vânzare de echipamente de apărare majore către un aliat NATO care costă 25 de milioane de dolari sau mai mult. Rubio și Hegseth doresc să ridice acest prag la 55 de milioane de dolari sau mai mult.
„Aceste modificări propuse ar reduce termenele și ar optimiza procesul de transfer al armelor”, afirmă aceștia în scrisoare, menționând că actuala cerință de notificare este “un efort substanțial asupra timpului și resurselor limitate ale departamentelor”.
Propunerea urmează unui ordin executiv semnat de Trump la începutul acestei luni, care solicită agențiilor să revizuiască procesul de export de arme din SUA.
Cele două eforturi semnalează o campanie mai amplă de reformare a modului în care SUA vinde arme în străinătate, cu implicații majore pentru aliații globali, Congres și industria americană de apărare, în valoare de miliarde de dolari.
Parlamentarii din ambele partide au apărat în mod tradițional procesul de notificare ca fiind un instrument esențial de supraveghere, în special pentru vânzările controversate. Rep. Gregory Meeks (D-N.Y.), de exemplu, a blocat vânzările de arme americane către Emiratele Arabe Unite, un partener-cheie al SUA în Orientul Mijlociu, din cauza rolului său în înarmarea secretă a unei miliții acuzate de genocid în Sudan.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că reformarea procesului de vânzări de apărare externă a SUA consolidează parteneriatele cu aliații și stimulează baza industrială de apărare a SUA, care este o prioritate strategică pentru administrație. „Pentru prea mult timp și în ciuda eforturilor de reformă, birocrația a împiedicat cooperarea în domeniul securității cu aliații SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Senatorul Rand Paul (R-Ky.), care a condus sau a susținut mai multe eforturi de blocare a vânzărilor de arme străine, a declarat că se va opune reformei, dar a refuzat să facă alte comentarii.
Cea mai importantă democrată din comisie, senatoarea JEANNE SHAHEEN din New Hampshire, a declarat că nu a văzut scrisoarea și a adăugat că cauza întârzierilor în vânzările de arme nu este Congresul – ci capacitatea industriei de a construi arme, care se va înrăutăți sub tarifele lui Trump. „Problema este că industria de apărare nu are capacitatea necesară”, a spus ea.
Aliații europeni sunt dornici de vânzări accelerate de arme pe măsură ce își extind armatele pentru a face față amenințării Rusiei. Însă schimbările implică riscuri diplomatice. Țările care nu sunt incluse în grupul favorizat – în special partenerii din Asia de Sud-Est, Africa și America Latină – pot interpreta orice prag actualizat drept un semnal explicit că Washingtonul le consideră mai puțin prioritare.
„Nu încercăm să alegem câștigători și învinși”, a declarat un oficial al Departamentului de Stat căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre deliberările interne în curs. „Ceea ce încercăm să facem este să ne asigurăm că avem alinierea corectă cu politica noastră externă”.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat recent vânzarea către România a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot, pentru 280 de milioane de dolari, în schimbul celui donat anul trecut Ucrainei.
Este indicată "o posibilă vânzare militară străină către Guvernul României", având în vedere că, conform procedurii, Agenția de Cooperare în Securitate și Apărare a emis acum certificarea necesară, notificând Congresul cu privire la această posibilă vânzare.
Este totodată arătat că această vânzare propusă va sprijini obiectivele de politică externă și obiectivele de securitate națională ale Statelor Unite prin îmbunătățirea securității unui aliat NATO care este o forță importantă pentru stabilitatea politică și economică în Europa.
"Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea României de a face față amenințărilor actuale și viitoare, permițându-i să desfășoare o forță credibilă pentru a descuraja adversarii și a sprijini participarea sa la operațiunile NATO. România nu va avea nicio dificultate în a absorbi acest echipament în forțele sale armate.
Vânzarea propusă a acestui echipament și a sprijinului nu va altera echilibrul militar de bază din regiune", scrie în decizie.
Principalii contractanți vor fi companiile americane RTX Corporation, cu sediul în Andover, Massachusetts, și Lockheed Martin, cu sediul în Bethesda, Maryland.
„Punerea în aplicare a acestei vânzări propuse va necesita deplasarea a aproximativ cinci reprezentanți ai guvernului SUA și cinci reprezentanți ai contractanților americani în România, pentru o perioadă de până la trei ani, în vederea sprijinirii punerii în funcțiune a echipamentelor și a instruirii.
Această vânzare propusă nu va avea niciun impact negativ asupra pregătirii domeniului SUA de apărare”, mai este argumentat.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat recent că România va primi un nou sistem Patriot în schimbul celui donat anul trecut Ucrainei, plata fiind deja făcută. ”Mă bucur că ne vine un model nou”, a adăugat el.
Marcel Ciolacu a fost întrebat dacă România va mai primi un sistem Patriot în schimbul celui donat anul trecut Ucrainei, având în vedere poziția administrației de la Casa Alba față de ajutoarele pentru Ucraina.
”Am contractat, am și strâns banii. Avem toți banii, am primit banii, deja am făcut plata. Mă bucur că ne vine un model nou”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, la începutul lunii septembrie 2024, proiectul de lege inițiat de Guvern privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina, după ce acesta a trecut în regim de urgență prin Parlament.
