Mai toate ramurile economiei României au avut creșteri susținute în 2025, ceea ce a condus la un neașteptat avans al PIB cu 1,6% în trimestrul al treilea din acest an, față de același trimestru din 2024.
În primele nouă luni din 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
România are creșteri la aproape toate capitolele.
Industrie – creștere solidă
Cifra de afaceri din industrie a fost mai mare cu 3,5% în primele nouă luni, în termeni nominali, față de perioada similară din 2024. Industria extractivă a avansat cu 15,5%, iar industria prelucrătoare cu 3%.
Pe grupe, au fost creșteri în bunurile de folosință îndelungată (+11,3%), bunurile de uz curent (+4,3%), bunurile de capital (+4,0%) și bunurile intermediare (+3,3%). Industria energetică a fost singurul segment în declin (-5,2%).
Comenzi noi – motor pozitiv pentru industrie
Comenzile noi din industria prelucrătoare au urcat cu 5,2% în primele nouă luni, susținute de creșteri în toate segmentele: bunuri de folosință îndelungată (+9,5%), bunuri de uz curent (+7,9%), bunuri intermediare (+5,8%) și bunuri de capital (+4,3%).
Construcțiile au accelerat
Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 9,3% ca serie brută în primele nouă luni și cu 9,2% ca serie ajustată. Creșterile au fost puternice la reparații capitale (+51,8%) și vizibile la construcțiile noi (+6,2%). Pe tipuri de obiective, au avansat clădirile rezidențiale (+11,3%), construcțiile inginerești (+9,3%) și clădirile nerezidențiale (+8,1%).
An record în agricultură
România a înregistrat în 2025 cea mai mare producție agricolă din ultimii ani la culturile de toamnă, cu un total de 19,3 milioane de tone de cereale și rapiță, potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii. Această cifră depășește cu peste 5 milioane de tone recolta anului precedent, marcând un nou record pentru fermierii români.
România și-a consolidat poziția de lider în agricultura europeană, atingând în 2025 performanțe istorice în exporturile de cereale și animale vii către piețele din afara Uniunii Europene, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa: Locul 1 în Uniunea Europeană la exportul de cereale, poziție menținută și în primul trimestru al anului comercial 2025/2026 (1 iulie 2025 – 30 iunie 2026), confirmând potențialul competitiv al agriculturii românești.
Recorduri financiare absolute în sectorul zootehnic, cu vânzări totale de aproape jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025.
De menționat totuși că țara suferă mult la faza de procesare a produselor agricole. Un număr de 31 produse agro-alimentare de bază din consumul zilnic al populației a generat un deficit de peste 4 miliarde euro la nivelul anului 2024.
La nivelul anului trecut, s-au înregistrat deficite mari la produse agro-alimentare importante în consumul populației (la carnea de porc s-a înregistrat deficit de peste un miliard euro, la brânza de vaci de peste 400 milioane euro; la un produs tradițional, precum bulionul, mai mult de 90% din consumul intern se asigură numai din import.
Auto – piață în revenire
Cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete, inclusiv întreținere și reparații, a crescut cu 4,4% ca serie brută în primele nouă luni.
Cel mai mult au avansat activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor (+19,3%) și comerțul cu motociclete (+11,4%). Comerțul cu autovehicule a crescut cu 3,2%, iar cel cu piese și accesorii cu 1,9%. Ca serie ajustată, indicatorul a urcat cu 4,1%.
Servicii către populație – consum mai temperat
Serviciile de piață prestate populației au înregistrat o scădere de 1,1% ca serie brută în primele nouă luni. Au fost diminuări în activitățile agențiilor turistice (-15%), jocuri de noroc și activități recreative (-3,4%), curățătorii (-1,1%) și hoteluri-restaurante (-0,4%). O singură categorie a avut creștere semnificativă: serviciile de coafură și înfrumusețare (+11,1%).
Ca serie ajustată, declinul a fost de 1,7%.
Comerț exterior – creșteri simetrice
Exporturile și importurile au crescut ambele cu 4,2% în primele nouă luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024.
Deficitul comercial a ajuns la 24,492 miliarde euro, deci cu 1 miliard de euro mai mult (+4,3%) decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Inflație încă ridicată – dar trendul ar trebui să se inverseze în 2026
România a înregistrat în septembrie 2025 cea mai mare rată anuală a inflației din UE (8,6%, pe indicele armonizat), urmată de Estonia (5,3%) și Croația și Slovacia (4,6%). După majorările de TVA și accize, inflația este prognozată să scadă anul viitor, pe fondul temperării cererii.
Creșterea economică ar urma să fie susținută de investițiile finanțate din fonduri europene, care ar putea atinge un nivel record.
Singurul care trage în jos e chiar statul, dar deficitul lui e în scădere
Comisia Europeană a apreciat chiar zilele trecute că măsurile aplicate de guvern în ultimele luni limitează creșterea deficitului bugetar și a dat răgaz României să se întoarcă spre ținta de 3% din Tratatul de la Maastricht.
Conform estimărilor, deficitul bugetar ar urma să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la circa 6% în 2026. „Pe termen scurt, va fi esențial ca România să implementeze riguros măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni și să eficientizeze investițiile publice.
Cifrele din articol sunt din raportările INS și/sau Eurostat.
