Acesta admite că și ministerul creează probleme beneficiarilor prin modificarea ghidurilor și a termenelor de finanțare.
Pentru perioada 2028-2034, ministrul propune schimbarea modului în care sunt selectate proiectele și atragerea mai multor bani privați, în condițiile în care granturile europene și fondurile publice nu vor mai fi suficiente.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a recunoscut, în fața reprezentanților mediului de afaceri, că o parte dintre proiectele finanțate până acum nu au produs rezultate economice semnificative, deși au beneficiat de fonduri publice și europene.
„Știm cu toții exemplele dintre cele mai diverse, unele aparținând autorităților locale, altele aparținând companiilor private, în care am avut proiecte fără un impact real asupra economiei”, a declarat Ghigiu.
Ministrul consideră că viitoarea programare financiară europeană, pentru perioada 2028-2034, trebuie construită în jurul unor investiții care să producă efecte economice concrete, iar prioritățile să fie stabilite în consultare cu mediul de afaceri.
„Vă invit să ne propuneți direcții de dezvoltare, să ne propuneți zone strategice pentru România, astfel încât viitorul exercițiu să nu fie făcut dintr-un birou de funcționari, indiferent din ce minister sunt acei funcționari”, a afirmat ministrul.
Mai mulți bani privați în proiectele europene
Ghigiu a avertizat că România nu va mai putea utiliza în aceeași măsură modelul actual de finanțare a investițiilor, bazat pe granturi europene și fonduri publice. Viitorul exercițiu financiar ar urma să implice mai mult capital privat, prin împrumuturi, parteneriate public-private și instrumente financiare.
„Nu o să ne mai putem baza doar pe fonduri naționale și granturi europene. Indiferent că vorbim de bani privați din împrumuturi, că vorbim de parteneriate public-private, că vorbim de instrumente financiare, e clar că viitoarea programare va trebui să aibă mai mulți bani privați în ceea ce înseamnă proiecte și investiții europene”, a declarat acesta.
Ministerul recunoaște că schimbă frecvent regulile pentru beneficiari
Ministrul a admis că administrația contribuie la dificultățile întâmpinate de companii în accesarea fondurilor europene, inclusiv prin modificarea ghidurilor și a termenelor.
„Și statul greșește de foarte multe ori”, a declarat Ghigiu, mulțumind antreprenorilor pentru continuarea investițiilor în România.
„Știu că nici la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu reușim de fiecare dată să facem acest lucru. De multe ori vedeți ghiduri modificate, de multe ori vedeți termene-limită”, a explicat ministrul. Ghigiu susține că simplificarea procedurilor trebuie să devină o prioritate, dar recunoaște dificultatea schimbării modului de lucru al administrației.
„Nu vă promit minuni peste noapte, cu siguranță o să continuăm să greșim în relația cu dumneavoastră, însă vă promit că vom avea un dialog real, un dialog care va avea și rezultate”, a declarat acesta.
Ministrul a relatat și un episod din interiorul instituției, în care propunerea de a utiliza inteligența artificială pentru procesarea mai rapidă a documentelor a provocat temeri privind înlocuirea funcționarilor.
„Prima reacție a fost ideea de reticență: că vreți să ne dați afară, că vreți să ne înlocuiți cu inteligența artificială”, a relatat Ghigiu.






















