Rezultatele 1 - 25 din 47 pentru "angajator"

Părintele care a revenit la muncă după încetarea concediului de creștere a copilului și intră într-un nou concediu de acest fel, în mai puțin de 12 luni de la finalizarea concediului anterior, va beneficia de o indemnizație de creștere a copilului ce nu va putea fi mai mică decât cea primită în cazul primului născut.

Părintele care a revenit la muncă după încetarea concediului de creștere a copilului și intră într-un nou concediu de acest fel, în mai puțin de 12 luni de la finalizarea concediului anterior, va beneficia de o indemnizație de creștere a copilului ce nu va putea fi mai mică decât cea primită în cazul primului copil.

Firmele sunt obligate să transmită în Revisal modificarea contractelor individuale de muncă, survenite în urma majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată, în termen de 20 de zile lucrătoare, calculate începând cu 1 ianuarie 2019. Inspecția Muncii avertizează angajatorii să transmită datele în timp, amintind că este vorba atât de salariul minim brut pe țară, cât și de salariul minim brut în domeniul construcțiilor.

Un angajat nu își poate pierde în mod automat dreptul dobândit la concediu anual plătit pentru că nu a solicitat concediu. În schimb, poate pierde acest drept în alte situații.

Perioada de concediu pentru creșterea copilului de care beneficiază un angajat nu poate fi asimilată unei perioade de muncă efectivă, iar angajatorul are dreptul să diminueze corespunzător concediul anual plătit al salariatului, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul unei angajate din România.

Proiectul de lege care aplică în România Regulamentul european privind protecția persoanelor fizice în prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR), prezentat în premieră de Profit.ro, a fost promulgat astăzi de președintele Klaus Iohannis. În Parlament, pe ultima sută de metri au fost introduse o serie de schimbări, printre care și cea care permite partidelor să prelucreze date fără consimțământul expres al persoanei vizate. Una dintre modificările importante pentru firme constă în posibilitatea realizării de profiluri prin prelucrarea datelor personale, cu consimțământul explicit al persoanei vizate, dar și cu măsuri de protejare a drepturilor și intereselor acesteia.

Proiectul de lege care aplică în România Regulamentul european privind protecția persoanelor fizice în prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR), prezentat în premieră de Profit.ro, a primit astăzi semnătura finală și urmează să fie aplicat. Pe ultima sută de metri au fost introduse o serie de schimbări. Una dintre modificările importante pentru firme constă în posibilitatea realizării de profiluri prin prelucrarea datelor personale, cu consimțământul explicit al persoanei vizate, dar și cu măsuri de protejare a drepturilor și intereselor acesteia.

Firmele și instituțiile vor putea acorda angajaților tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță inclusiv pe suport electronic, în baza unui proiect de lege aprobat, astăzi, de Camera Deputaților, cu scopul unificării legislației privind bonurile de valoare care pot fi acordate angajaților.

Faptul că un lucrător nu a formulat o cerere de concediu nu poate conduce în mod automat la pierderea de către acesta a dreptului la indemnizația financiară pentru concediile neefectuate la încetarea raportului de muncă, este propunerea pe care avocatul general Yves Bot a înaintat-o spre adoptare Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În schimb, dacă angajatorul demonstrează că a făcut toate diligențele necesare, dar angajatul a renunțat deliberat la concediu, indemnizația nu poate fi solicitată.

Regulamentul european privind protecția persoanelor fizice în prelucrarea datelor cu caracter personal va trebui aplicat din 25 mai și în România. Astăzi, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege cu măsuri de aplicare, prezentat în premieră de Profit.ro. Deputații au modificat însă proiectul. Soluțiile pentru aplicarea noilor reguli vor fi anunțate și detaliate la WeLoveDigital.forum, unde vor veni experți, factori de decizie guvernamentală și cei mai puternici jucători în domeniu.

Regulamentul european privind protecția persoanelor fizice în prelucrarea datelor cu caracter personal va trebui aplicat începând cu 25 mai și în România, iar autoritățile au pregătit acum un proiect de lege cu măsuri de punere în aplicare a acestuia. Proiectul prevede că angajatorii nu-și vor putea monitoriza angajații decât după informarea lor prealabilă, firmele din domeniul prelucrării datelor vor desemna un responsabil pentru protecția datelor, iar amenzile pentru nerespectarea normelor în domeniu de către instituții publice vor fi de cel mult 200.000 lei. Soluțiile pentru aplicarea noilor reguli vor fi anunțate și detaliate la WeLoveDigital.forum, unde vor veni experți, factori de decizie guvernamentală și cei mai puternici jucători în domeniu.

Firme specializate, care vor avea statut de ”agenții de mediere între cererea și oferta de muncă zilieră”, se vor ocupa de recrutarea angajaților zilieri pentru angajatori. Noile agenții vor percepe comision doar firmelor angajatoare, dar durata de muncă a tuturor zilierilor recrutați astfel va fi dublată, de la 90 la 180 de zile, potrivit un proiect de lege promulgat miercuri de președintele Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi legea care stabilește amenzi între 10.000-20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca muncind ilegal. Parlamentul a limitat la 200.000 de lei cuantumul total al amenzilor, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani.

Inspecția Muncii avertizează angajatorii că, după 31 martie, va iniția acțiuni de control menite să sancționeze abaterile de la legislația în vigoare privind transferul contribuțiilor, amintind că ultima zi a lunii este termenul până la care toți angajatorii trebuie să transmită către REVISAL orice modificare a salariului de bază brut efectuată în contextul mutării CAS și CASS la angajat.

Angajatorii vor fi obligați să elibereze unui angajat în termen de doar câteva zile nota de lichidare la încetarea contractului de muncă, în caz contrar fiind pasibili la plata unei amenzi de până la 3.000 lei. În plus, fostul angajat va trebui să își dea acordul pentru mențiunile înscrise în nota de lichidare, altfel cele două părți se pot adresa unui mediator, conform unui proiect de lege aprobat luni de Senat.

Regulamentul european privind protecția persoanelor fizice în prelucrarea datelor cu caracter personal va trebui aplicat începând cu 25 mai și în România, iar autoritățile au pregătit acum un proiect de lege cu măsuri de punere în aplicare a acestuia. Proiectul prevede că angajatorii nu-și vor putea monitoriza angajații decât după informarea lor prealabilă, firmele din domeniul prelucrării datelor vor desemna un responsabil pentru protecția datelor, iar amenzile pentru nerespectarea normelor în domeniu de către instituții publice vor fi de cel mult 200.000 lei.

Firme specializate, care vor avea statut de ”agenții de mediere între cererea și oferta de muncă zilieră”, se vor ocupa de recrutarea angajaților zilieri pentru angajatori. Noile agenții vor percepe comision doar firmelor angajatoare, dar durata de muncă a tuturor zilierilor recrutați astfel va fi dublată, de la 90 la 180 de zile, este decizia finală de astăzi a Parlamentului.

Amenzile pentru munca nedeclarată vor fi limitate la 200.000 de lei, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani. Noi condiții sunt impuse și pentru angajatorii cu salariați care lucrează la domiciliu, în baza deciziei finale de astăzi a Parlamentului.

Angajatorii vor fi obligați să elibereze unui angajat în termen de doar câteva zile nota de lichidare la încetarea contractului de muncă, în caz contrar fiind pasibili la plata unei amenzi de până la 3.000 lei. În plus, fostul angajat va trebui să își dea acordul pentru mențiunile înscrise în nota de lichidare, altfel cele două părți se pot adresa unui mediator.

Angajatorii care nu respectă regulile privind munca suplimentară vor risca amenzi de până la 3.000 lei pentru fiecare angajat aflat într-o astfel de situație. În prezent, amenzile sunt în sumă fixă, indiferent de numărul angajaților care lucrează peste program mai mult decât permite legea.

Amenzile pentru munca nedeclarată vor fi limitate la 200.000 de lei, dar angajatorii care continuă activitatea fără să renunțe la această practică nici după ce au fost sancționați de inspectori vor risca inclusiv pedeapsa cu închisoare, pe o perioadă de până la 2 ani. Noi condiții sunt impuse și pentru angajatorii cu salariați care lucrează la domiciliu.

Inspectoratele teritoriale de muncă verifică în aceste zile dacă angajatorii s-au supus noii reguli de transfer al contribuțiilor către angajați și derularea negocierilor pentru majorarea salariului brut. În caz contrar, amenzile pregătite sunt cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei.

Firmele mai au doar cel târziu mâine timp de negocieri cu angajații pentru modificarea contractelor de muncă privind transferul contribuțiilor, în caz contrar riscând amenzi. Simultan, termenul scurt de negociere, de doar 1 lună, introdus de Guvern este pus sub semnul întrebării chiar în Parlament. Aceasta deoarece Legea dialogului social permite 60 de zile pentru încheierea contractelor colective, termen care poate fi chiar prelungit. Mai mult, Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă, care trebuia format din 2011, nu este înființat nici astăzi.

Fermierii care vor angaja cel puțin 2 persoane sub 40 de ani în agricultură, acvacultură sau industria alimentară vor putea beneficia de subvenții între 500 și 1.000 lei pentru angajarea a cel puțin doi tineri sub 40 de ani. Salariații în această situația vor beneficia de scutiri la impozitul pe venit.

Consiliul Național al IMM a reacționat la informația anunțată de Profit.ro conform căreia Guvernul a decis, neanunțat, să introducă obligații pentru angajatori în contextul transferului contribuțiilor către angajat, reclamând că actul a fost adoptat într-un mod total netransparent, deoarece nu a existat un dialog cu confederațiile patronale reprezentative.