Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în 2023, un deficit de 22,694 miliarde de euro, cu 12,85% mai mic comparativ cu cel de 26,040 miliarde de euro în 2022, informează Banca Națională a României.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deficitul de cont curent a atins 2,55 miliarde de euro în martie, față de 990 de milioane de euro la finele primelor trei luni din 2020. Deteriorarea poziției externe vine ca urmare a creșterii puternice a deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii încasărilor de dividende de către firmele străine, precum și din absorbția mai mică de fonduri europene. Investițiile străine au revenit în teritoriu pozitiv, dar acoperă în continuare doar parțial ieșirile de valută din contul curent.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele șase luni ale anului, un deficit de 3,497 miliarde de euro, comparativ cu 4,373 miliarde de euro, în aceeași perioadă din 2019, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate joi.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 84,65% în primele două luni ale acestui an, la 325 de milioane de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2019, de 176 de milioane de euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României
Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.
Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.
Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.
Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,135 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie, cu 38,1% mai mare față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate marți.
Banca Națională a României vede presiuni de creștere a inflației dintr-o cerere internă peste așteptări și o posibilă depreciere a leului. Consumul se menține la un nivel ridicat, dar importurile în creștere pun presiune pe balanța de cont curent, lucru ce îngrijorează banca centrală din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Guvernatorul Mugur Isărescu menționează creșterea deficitului de cont curent drept una dintre cele mai preocupante probleme ale Băncii Naționale. „Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete”, spune Isărescu, care indică politica fiscală drept principala responsabilă pentru dezechilibrul extern. Dacă Guvernul nu ia măsuri, ar putea fi nevoie de o depreciere controlată a leului. „Nu avem încotro”, arată guvernatorul, care pe de altă parte susține că acum sunt presiuni pe aprecierea leului, pe fondul reorientării unor capitaluri speculative dinspre Turcia spre România.
Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 1,212 miliarde euro în perioada ianuarie-martie, cu 18% mai mare față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate marți.
Adâncirea deficitului de cont curent, cumulată cu o acoperire mai mică din intrări de capital, precum și presiunea pe cursul de schimb, în contextul creșterii inflației peste așteptări, reprezintă principalele îngrijorări ale Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 114 milioane euro în ianuarie, de 16,3 ori mai mare față de cel înregistrat în ianuarie 2018, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni.
Creșterile puternice ale salariilor în ultimii ani au dus la creșterea cererii interne peste capacitatea economiei, astfel că deficitele externe s-au adâncit, lucru ce duce, până la urmă, la o corecție, avertizează guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care revine cu critici ale politicii bugetare, după „armistițiul” la care ajunsese cu Puterea PSD/ALDE în primăvara anului trecut.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a ajuns la 5,83 miliarde de euro în primele 8 luni din acest an, cu 38% față de nivelul înregistrat în perioada similară din 2017, după ce importurile de bunuri au accelerat substanțial în ultima lună de vară, fiind insuficient acoperite de exporturi. Totodată, investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 3,018 miliarde euro în primele cinci luni ale acestui an, cu 15,8% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, ritm de creștere mai mare decât cel înregistrat după primele patru luni ale anului, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni.
Economia României crește precum un Făt-Frumos cu probleme de personalitate, care lasă în urmă inflație, dobânzi mai mari și un leu mai slab, în timp ce copiii din vecini își văd de treabă. Între timp, mariajul dintre BNR și Guvern a ajuns la terapie din cauza problemelor de dezvoltare ale copilului.