Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.
Guvernatorul Băncii Naționale a României atrage din nou atenția asupra situației fiscale și recomandă o ajutare graduală a deficitului bugetar. La orizont este o majorare cu 40% a punctului de pensie începând cu luna septembrie, de care guvernul PNL a anunțat că nu se atinge în an electoral. Mugur Isărescu spune că nu trebuie făcută o obsesie pentru o cifră biblică și că, atunci când economia crește cu 4%, ceva atât de important precum pensiile nu poate să crească cu 40%.
Deficitul bugetar, diferența cu care cheltuielile Guvernului sunt mai mari decât ceea ce strânge din taxe și impozite, s-a situat la 3,56% din PIB, 37,1 miliarde de lei, pentru primele 11 luni din 2019, cu peste 11 miliarde de lei mai mult comparativ cu perioada similară din 2018. Unul dintre principalele motive este avansul cheltuielilor cu salariile, de peste 19%, în contextul în care veniturile statului au urcat cu 10,7%. Conform țintei de deficit bugetar de 4,43%, circa 46 miliarde de lei, pentru întreg anul 2019, doar în luna decembrie deficitul ar trebui să se situeze la 9 miliarde de lei, după 8 miliarde de lei în luna noiembrie. Media lunară din primele zece luni ale acestui an a fost de 2,9 miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor Publice a vândut obligațiuni de 925 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2026 la dobânzi în creștere. Este ultimul împrumut anunțat pentru acest an, iar sumele luate din piață în decembrie sunt insuficiente pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel că guvernul a cheltuit și din bufferul în valută.
Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.
Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.
Senatorul PSD Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, a declarat că o asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat este neconstituțională. Fostul ministru a amintit de o decizie a CCR din anul 2010, potrivit căreia a fost neconstituțională asumarea răspunderii Executivului pe Legea educației.
Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că fostul ministru de resort Eugen Teodorovici știa încă de la începutul acestui an că deficitul bugetar va depășit 4% din produsul intern brut dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare, fiind informat în acest sens de către angajați ai ministerului.
“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.
Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament pe Legea plafoanelor bugetare, a confirmat, joi, premierul Orban, după ce Profit.ro a anunțat în exclusivitate această intenție a Executivului.
Premierul Orban și ministrul Finanțelor Publice au cerut, luni, în cadrul Biroului Politic Național acordul conducerii PNL pentru ca Guvernul să își angajeze răspunderea, odată cu proiectul de abrogare și modificare a unor prevederi din OUG nr. 114/2018, și asupra legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020. Plafoanele din lege trebuie respectate în dezbaterea parlamentară a bugetului de anul viitor, liberalii urmărind astfel ca deficitul bugetar propus să nu poată fi modificat de opoziție.
Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.
Mai multe ministere pierd sume importante de bani în urma rectificării bugetare aprobate astăzi de Guvern. Potrivit proiectului de ordonanță făcut public de Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației rămâne fără circa 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne pierde 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, iar Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetar va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,4%, în principal din cauza nerealizării unor venituri.
Guvernul anunță un deficit de peste 4% din PIB în acest an și analiștii stau cu ochii pe bugetul de anul viitor, care ar trebui să includă și o majorare de 40% a pensiilor din toamnă. Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal și economist șef al Raiffeisen Bank, spune că piețele nu vor finanța un deficit umflat de creșterile de pensii și că majorarea cheltuielilor sociale poate fi făcută doar prin creșterea taxelor sau reducerea altor cheltuieli, cum sunt cele de investiții, aflate oricum la un nivel foarte scăzut.
După ce jucători activi pe piața de la Londra au imprimat o mișcare de depreciere brutală ieri după închiderea pieței valutare din România, astăzi, pe o piață mai lichidă întregul impuls a fost anulat. Cursul de schimb ajuns în jurul orei 13.00 în zona de 4,78 lei/acțiune, pe fondul și unor declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu ce ar putea fi interpretate drept un mesaj de apărare a leului prin intervenții în piață. Dacă deficitul bugetar este 4,4%, „terminăm discuția cu cursul de schimb”, a afirmat acesta.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.
Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.
Ministrul Finanțelor spune că majorarea cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 va fi inclusă în bugetul de anul viitor, chiar dacă mai mulți analiști au arătat că va pune în pericol situația finanțelor publice. În contrapartidă, spune Cîțu, guvernul va adopta, cel mai probabil prin ordonanță de urgență, un set de măsuri prin care să fie stopate “scurgerile de bani din buget fără niciun fel de noimă”, astfel încât deficitul bugetar să fie “cât mai aproape de 3% din PIB” și să existe și bani de investiții publice.
Rectificarea bugetară anunțată de guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, la cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.
Guvernul a cheltuit în primele 10 luni ale anului cu 28,83 miliarde de lei, 2,8% din PIB, mai mult decât a colectat din taxe și impozite, în contextul în care cheltuielile, alimentate de costurile cu salariile bugetarilor și achizițiile de bunuri și servicii, au crescut cu 14,5%, iar veniturile cu numai 12,4%, potrivit datelor publicate astăzi de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar este cu 8 miliarde de lei mai ridicat față de 20,86 miliarde de lei, 2,2% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Nivelul deficitului a fost anunțat de oficiali, inclusiv de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, încă de la mijlocul lunii noiembrie. Execuția bugetară la 10 luni, chiar dacă deficitul este mai ridicat decât cel planificat de guvernul PSD pentru întreg anul, de 2,76%, nu reflectă situația complicată a finanțelor țării. Ministerul Finanțelor a prezentat astăzi un proiect de rectificare bugetară care urcă deficitul la 4,3% din PIB pentru întreg anul.
Mai multe ministere pierd bani, printre care Ministerul Educației - 2,1 miliarde de lei - sumă reprezentând "economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă", Ministerul Afacerilor Interne - 1,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor - 1,1 miliarde lei, Ministerul Agriculturii - 1,1 miliarde lei, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat acum de Ministerul Finanțelor. Printre ministerele care ar urma să primească bani se numără Ministerul Muncii - 4 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 1,8 miliarde lei (pentru Programul Național de Dezvoltare Locală - PNDL) și Ministerul Finanțelor - peste 600 de milioane, prevede proiectul de ordonanță. Totodată, deficitul bugetare va fi revizuit de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,3%, 44,72 miliarde de lei, în principal din cauza nerealizării unor venituri.