BNR: E nevoie de o corecție bugetară graduală, care să nu ducă la o frânare bruscă a economiei sau la o recesiune. Măsurile anunțate de Guvern pentru 2020 par insuficiente

BNR: E nevoie de o corecție bugetară graduală, care să nu ducă la o frânare bruscă a economiei sau la o recesiune. Măsurile anunțate de Guvern pentru 2020 par insuficiente
scris 15 ian 2020

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.

Banca centrală remarcă depășirea substanțială a limitei de 3% din produsul  intern brut al deficitului pentru anul trecut, când rectificarea bugetară a noului Guvern PNL a dus deficitul fiscal la 4,4% din PIB, față de nivelul precizat anterior de 2,8% din PIB.

Incertitudinile ce decurg în actualul context din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și riscurile astfel induse la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu, sunt însă deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. Depășirea limitei fiscală, “motivată și de efectuarea unor plăți bugetare a căror amânare ar fi generat arierate în lanț”, este îngrijorătoare inclusiv din perspectiva costurilor de finanțare internă și externă, arată minuta BNR.

Pentru 2020, Guvernul estimează un deficit de 3,6% din PIB, la o creștere economică de 4,1%. Bugetul este construit cu o creștere mult mai lentă a cheltuielilor cu salariile și a celor de bunuri și servicii, dar cu investiții mai mari, finanțate însă din fonduri europene. Cheltuielile în creștere ale statului ar urma să fie alimentate de veniturile din contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate, dar și din TVA.

INFOGRAFICE Creditele s-au ieftinit pe final de 2019. Dobânzile la depozite sunt în creștere ușoară CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE Creditele s-au ieftinit pe final de 2019. Dobânzile la depozite sunt în creștere ușoară

“În același timp, s-a apreciat că inițierea în cursul anului curent a consolidării fiscale este necesară, dar dificilă în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor, și că măsurile încorporate în programul bugetar aprobat pentru 2020 merg în direcția potrivită dar par a fi insuficiente pentru atingerea țintei de deficit bugetar stabilită”, se arată în minuta BNR.

Chiar dacă Executivul PNL nu a menționat posibilitatea creșterii unor taxe – pe partea de venituri se așteaptă la o colectare mai bună la nivelurile de taxare curente, în timp ce pe partea de cheltuieli a arătat că va menține creșterea cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie -, BNR menționează că o taxare mai ridicată ar fi inoportună în acest an.

“Totodată, s-a arătat că o corecție bugetară graduală și nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei și cu atât mai mult o recesiune, implicit o potențială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern și a celui extern”, mai arată documentul citat.

Banca centrală se așteaptă la o accelerare e economiei în trimestrul 4 din 2019 și în trimestrul 1 din 2020, după o decelerare de la 4,4% la 3% în trimestrul 3 de anul trecut, cu revenirea consumului ca importanță la creșterea economică la un nivel cel puțin egal cu cel al investițiilor. Pe de altă parte, exportul net va rămâne o frână la avansul PIB.

De altfel, deteriorarea poziției externe a României rămâne printre principalele îngrijorări ale băncii centrale, mai ales că deficitul de cont curent nu mai este acoperit decât în parte de intrările din investiții străine directe.

Conducerea BNR arată că există probleme de competitivitate non-preț în unele sectoare, dar și pierderi de competitivitate prin preț ale unor ramuri/companii, venite din majorări de costuri salariale în condiții de relativă stabilitate a ratei de schimb a leului.

“Totodată, membrii Consiliului au reafirmat nevoia corectării controlate a dezechilibrului extern, prioritar prin ajustarea bugetară, complementată de reforme structurale consistente, subliniind din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie”, potrivit minutei.

Banca centrală mai menționează și lipsa forței de muncă la capitolul îngrijorări și se așteaptă la continuarea creșterilor salariale, dar și incertitudinile externe.

Cursul de schimb a fost stabil pe finalul al anului trecut, după presiuni de depreciere a leului în trimestrul 4 – mai cu seamă după anunțarea noului deficit bugetar. Banca centrală avertizează că sentimentul investitorilor s-ar putea deteriora și ar putea afecta leul.

“Unii membri ai Consiliului au atenționat însă că în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională, sau a unei reevaluări a riscului asociat de investitori economiei/pieței financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilență din partea băncii centrale”, se arată în minută.

Banca centrală a menținut dobânda cheie la 2,5% și analiștii se așteaptă să o păstreze la acest nivel pe tot parcursul anului curent.

Rata anuală a inflației a fost de 4% anul trecut, peste așteptările BNR și peste ținta de maximum 3,5%. Pentru finele anului 2020, BNR se așteaptă la o inflație de sub 3,1%, pe fondul scăderii unor prețuri ca urmare a reducerii accizelor la combustibili și al eliminării unor taxe prevăzute în OUG 114/2018.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
bnr
deficit bugetar
crestere economica
recesiune