Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Profit.ro relata, luna trecută, că Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
"Am chemat Hidroelectrica și Nuclearelectrica la o discuție, o să avem o discuție pe această temă și după care o să vă spun. Deocamdată a apărut doar în presă că Fondul Proprietatea a cerut dividende suplimentare", declara ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, întrebat de Profit.ro cum va vota ministerul pe acest subiect la ședințele AGA ale acestor două companii. Convocatoarele AGA menționate au fost publicate pe siteurile celor două companii, iar cel de la Nuclearelectrica și la Bursa de Valori București.
Chestionat dacă ministerul va cere dividende suplimentare și de la alte companii de stat, Popescu a spus atunci că așteaptă să vadă rezultatele financiare la toate companiile energetice mari, inclusiv Romgaz.
"Sistemul energetic național se află pe buza prăpastiei. Avem un sistem energetic învechit, uzat fizic și moral, avem un sistem energetic care are nevoie de finanțare, este subfinanțat în acest moment, dacă ne uităm la ultimul raport al Băncii Mondiale spune că peste 30 de miliarde de euro ar fi necesari pentru a fi investiți în sistemul energetic național. De asemenea, am constatat că, în anul 2018 și nu numai, companiile profitabile din sistemul energetic au fost deposedate de tot profitul, au virat către bugetul de stat dividende suplimentare, profituri suplimentare și toate rezervele, ajungând astfel la imposibilitatea realizării lucrărilor de investiții", declara, în ianuarie 2019, deputatul PNL Lucian Bode, actualmente ministru al Transporturilor în Guvernul Orban.
Pe lângă că se pregătește pentru listarea la Bursă, operațiune aflată de asemenea pe lista de promisiuni a Guvernului PNL, Hidroelectrica are în plan preluarea de active ale CEZ, Enel și UCM Reșița, precum și lucrări majore de investiții, cum ar fi retehnologizarea ansamblului hidro de la Vidraru, contract estimat la peste 100 milioane euro.
La rândul său, Nuclearelectrica a finalizat recent o procedură de achiziție de servicii de inginerie pentru elaborarea unui studiu tehnic de evaluare a stării sistemelor, structurilor și componentelor Unității 1 a centralei, în vederea operării pe termen lung a acesteia, studiu necesar procesului de retehnologizare a reactorului, care ar trebui să înceapă către finalul anului 2026 și care presupune o investiție de până la 1,5 miliarde euro.
“În continuare suntem vânați din punctul de vedere al dividendelor suplimentare. Începând de azi am un control al ANAF care să verifice de ce, după aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2018, nu am mai dat dividende suplimentare. Nu am dat pentru că nu mai avem de unde. Suntem o societate comercială și ne gândim la retehnologizare. Retehnologizare care va costa peste 1,5 miliarde de euro, jumătate din fonduri proprii, celalaltă jumătate sperăm să o obținem din piață”, declara recent, la Profit Energy.forum, directorul financiar al SNN, Adrian Dumitriu.
Mult-hulita OUG nr. 114/2018, căreia liberalii au promis că îi vor abroga prevederile "nocive" pentru sectorul energetic, a obligat anul acesta societățile de stat să distribuie sub formă de dividende un procent de 35% din sumele repartizate la alte rezerve, regăsite în conturile de disponibilități bănești existente în casă și conturi la bănci, precum și cele aferente investițiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 și care la aceeași dată nu erau angajate, prin contracte de achiziție, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanțare.
În anii anteriori, statul a obligat marile companii energetice la care este acționar majoritar sau unic să distribuie sub formă de dividende 90% din profit, plus o parte din rezervele lor financiare, compuse în principal din profitul reportat nerepartizat al anilor anteriori.
Statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și a estimat pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.
Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt, alături de Romgaz, cei mai mari furnizori de dividende suplimentare. În plus, Hidro și SNN, cei mai mari, mai eficienți și mai profitabili producători de energie controlați de stat, care au cele mai mici costuri de producție, au fost obligați de anul acesta să livreze energie la preț reglementat, mult sub cel de piață, furnizorilor de ultimă instanță, în vederea alimentării consumatorilor casnici.
În Franța, Guvernul a decis anul acesta să nu încaseze sub formă de numerar dividendele în valoare de 400 milioane euro care i se cuveneau din profitul pe 2018 al gigantului energetic EDF, a cărui principală activitate este operarea de centrale nucleare și la care deține aproape 84% din acțiuni, și s-a angajat să facă același lucru și pentru exercițiile financiare 2019 și 2020. Asta drept compensație pentru faptul că legislația din Franța obligă EDF să-și vândă concurenților o parte din energia produsă de centralele sale nucleare, la preț reglementat, de 42 euro/MWh, mult sub cotațiile din piață.
