Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) l-a numit pe Sergiu Manea, președintele executiv al Băncii Comerciale Române, ca președinte al Consiliului Director al CPBR. De asemenea Mihaela Bîtu, director al ING Bank, a fost numită în funcția de vicepreședinte.
Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), care reunesc întreaga comunitate bancară din țară, au reacționat într-un mesaj comun la sancțiunile aplicate de ANPC băncilor pentru că clienții acestora plătesc ratele la credite sub forma anuităților, adică în rate egale. Această modalitate de rambursare este prevăzută expres delege, iar cei mai mulți debitori nici nu s-ar califica să ia credite în rate descrescătoare care, deși sunt mai avantajoase pe termen lung, presupun rate inițiale mult mai mari.
Răsvan Radu își va încheia mandatul de CEO și Președinte al Directoratului UniCredit Bank și își va continua cariera profesională în cadrul UniCredit Group, unde va coordona implementarea proiectelor strategice pentru Europa Centrală și Europa de Est.
Băncile membre ale Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizația patronală din care fac parte mai multe bănci mari și societățile de leasing aparținând acelorași grupuri bancare, au semnat noul Contract Colectiv de Munca (CCM), al doilea de acest fel negociat la nivelul sectorului financiar-bancar și aplicabil la grup de unități.
Băncile au reacționat la criza sanitară și au ținut operațiunile deschise. Lichiditatea lor este însă încercată de amânarea plăților pentru debitori, iar o presiune suplimentară vine din diferitele inițiative legislative aflate în dezbatere sau adoptate de Parlament în această perioadă, spune la Profit TV Răsvan Radu, directorul executiv al UniCredit Bank România și noul președinte al Consiliului Patronatelor Bancare din România.
Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank, a fost ales președintele Consiliului Director al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) pentru un mandat de trei ani, interval în care se rotește conducerea organizației. Sergiu Manea, CEO al BCR, care a deținut poziția de președinte în ultimii trei ani, a fost ales vicepreședinte al CPBR.
Băncile din România cer “echilibru și rațiune economică” în deciziile autorităților publice și recomandă evitarea unor soluții generalizate precum amânarea plății ratelor cu 9 luni, care ar putea duce la probleme de lichiditate. Comentariile bancherilor vin în contextul în care Guvernul discută din nou ordonanța de urgență pentru amânarea ratelor după ce a fost criticat, inclusiv pentru că debitorii ar urma să plătească dobânzi la dobânzile amânate.
Băncile vor continua să plătească salariile integral chiar dacă vor decide să reducă la 4 ore pe zi programul de lucru cu publicul în agenții, pe perioada măsurilor speciale luate în epidemia de coronavirus. Sindicatul promite, în schimb, că zilele libere cuvenite legal angajaților cu copii vor fi luate doar dacă nu afectează activitatea.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) avertizează, într-o reacție transmisă la solicitarea Profit.ro, că proiectul de lege prin care PSD vrea să suspende, la cerere, până la finele anului, toate obligațiile de plată către bănci pentru persoanele fizice și firmele care au credite riscă să producă efecte contrare celor scontate pentru clienți și economie. CPBR spune că băncile au anunțat deja din proprie inițiativă măsuri de sprijin pentru clienții afectați în acesată perioadă, iar orice măsură luată de autorități nu ar trebui luată fără a ține seama de pericolul decontării costurilor în alte sectoare funcționale.
Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) anunță că instituțiile de credit au implemantat planuri de protecție pentru angajați și pentru clienți în contextual epidemiei de coronavirus și recomandă clienților să folosească în această perioadă cu precădere mijloace de plată la distanță.
Consiliul Patronatelor Bancare din România și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci au semnat un acord pentru pregătirea angajaților în domeniul digitalizării prin cursuri online plătite de bănci.
Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.
Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.
Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.
Bancherii promit să ia singuri măsuri pentru protejarea clienților cu credite ajunși în dificultate, adoptând un nou Cod de Conduită pe care se angajează să-l respecte întreaga industrie, într-un context în care mai multe proiecte legislative aflate în dezbaterea Parlamentului propun intervenții administrative dure în activitatea de creditare, în regulile de stingere a obligațiilor și în libertatea contractuală, invocând necesități de protecție a consumatorului (eliminarea titlului executoriu pentru contractele de credit, plafonarea dobânzilor la creditele populației, limitarea recuperării de la debitori a creanțelor cesionate la cel mult dublul valorii la care creanța a fost cumpărată de la bancă).
Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.
Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.
Pierderile financiare raportate de băncile din România au fost generate de criza financiară globală, au susținut vineri, într-un comunicat comun de presă, reprezentanții Asociației Române a Băncilor (ARB) și Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), care au precizat că pierderile au avut drept consecință necesitatea suplimentării capitalului social cu sume importante, care au intrat în România de la acționarii străini.
Asociațiile și patronatele bancare revin cu o nouă scrisoare despre legea dării în plată, după ce ieri au ieșit mai șifonați din comisiile de raport de la Senat decât au intrat. Bancherii reiterează ca darea în plată să nu se aplice creditelor în derulare și nici celor din programul Prima Casă, iar pentru viitor să conțină condiții sociale. Altfel, legea riscă să aducă grave prejudicii economiei României și a celor care vor dori să ia un credit ipotecar în viitor, se arată în epistola înaintată către autoritățile române, dar și către instituțiile internaționale și partidele politice.