Băncile încep să taie costuri după taxa pe active

Băncile încep să taie costuri după taxa pe active
scris 18 ian 2019

Bancherii pregătesc tăieri de cheltuieli după introducerea noii taxe pe active. Omer Tetik, directorul executiv al Băncii Transilvania, spune că a oprit deja renovarea a peste 200 de agenții, ar putea amâna etapa a doua din programul de digitalizare și reduce programele de training pentru angajați, precum și alte parteneriate. Sergiu Manea, președintele BCR, ia în considerare punerea în așteptare a unor investiții și a început să analizeze ce poate raționaliza la cheltuieli. Soluții de reducere a cheltuielilor și a investițiilor caută și CEC Bank, banca deținută de același stat care a introdus taxa.

“Viabilitatea unui model economic este dată de diferența dintre venituri și cheltuieli. Anumiți actori vor încerca întâi să reducă cheltuielile interne și asta înseamnă mai puține investiții. Noi acum am început să ne uităm ce putem raționaliza la cheltuieli. Poate că unele investiții o să le punem în așteptare”, a arătat Manea, azi, într-o conferință organizată de Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare (CPBR), la care au participat președinții a opt bănci comerciale.

Reducerea cheltuielilor este direcția în care va lua primele măsuri și Banca Transilvania, în condițiile în care, potrivit directorului executiv Omer Tetik, majorarea dobânzilor nu ar putea fi digerată imediat de clienți. 

“Acum nu va fi o alegere cu cât mărim dobânzile, pentru că IMM-urile nu pot digera o creștere atât de agresivă a dobânzilor. Vom diminua investițiile, vom face training cu mai puțini oameni, vom avea mai puține parteneriate. Vom avea grijă de clienții noștri, nu e vina lor că s-a introdus o taxă, dar trebuie să fim selectivi. Poate mai puține IMM vor primi bani de la Banca Transilvania”, spune Tetik.

Bancherii spun că taxa pe active bancare nu poate fi suportată: “Ordonanța cheamă criza” CITEȘTE ȘI Bancherii spun că taxa pe active bancare nu poate fi suportată: “Ordonanța cheamă criza”

Șeful BT precizează că banca sa avea în plan renovarea a peste 200 de agenții, însă totul a fost oprit pentru moment: “Am oprit... zeci de firme de construcții din întreaga țară nu vor mai primi contractele astea”. Și în procesul de digitalizare, care necesită investiții mari, a doua fază este în amânare.

Preocupări pentru reducerea cheltuielilor și a investițiilor după introducerea de către stat a noii taxe are și CEC, banca deținută de stat. "Nu avem alte preocupări sau dezavantaje față de ce au toate băncile din sistemul bancar. Suntem preocupați să găsim soluții, aceele mijloace prin care să reducem cheltuielile și investițiile. Noi avem o particularitate, având capital de stat și trebuie să vedem cum va gestiona acționarul (n.r. Ministerul Finanțelor)", a declarat Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank.

 

Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt, însă, și ele problematice pentru sectorul bancar, fiind puțin probabil să poată absorbi singure impactul noii taxe. Economistul Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), spune că sectorul bancar nu mai are spațiu prea mare de ajustare a cheltuielilor interne, în condițiile în care a trecut deja printr-un proces dur de tăieri de costuri după criză. “Știu prin ce a trecut acest sector în ultimii șapte ani. Sper să îmi dovedească sectorul bancar că eficientizarea cheltuielilor nu are limită, dar a trecut deja printr-o restructurare dură, astfel încât pe partea de cheltuieli nu ne putem aștepta la minuni din partea sa”, a arătat Guda.

Cele două asociații bancare – ARB și CPBR – au încercat să atragă atenția asupra efectelor grave pe care ordonanța de urgență care a introdus taxa pe active bancare le-ar putea avea asupra economiei. Bancherii au amintit că vorbesc “în calitate de finanțatori ai economiei în proporție de 80%”, la o conferință comună la care au participat opt șefi de bănci: Sergiu Manea - BCR, Omer Tetik – Banca Transilvania, Francois Bloch - BRD , Steven van Groningen – Raiffeisen Bank, Sergiu Oprescu – Alpha Bank, Michal Szczurek - ING Bank, Dan Sandu - Intesa, Radu Ghetea – CEC Bank, dar și Florin Dănescu, director executiv ARB și Mihai Bogza – fostul președinte al Bancpost, actualmente director executiv al federației patronale Concordia.

În opinia lui Sergiu Oprescu, președintele ARB, cel mai dificil efect de reparat în urma ordonanței care a introdus taxe sectoriale în mai multe piețe, fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri și fără calcule de impact, este în planul credibilități. “Răul produs se mai poate repara doar pe planul stabilității financiare, dacă intrăm în dialog, dacă parametrizăm această inițiativă ca să devină funcțională. Pe planul credibilității va dura mult timp până când investitorii și mediul de afaceri își vor recâștiga încrederea”, spune Oprescu.

Sergiu Manea, cel care conduce patronatul bancar, amintește că datele din alte țări arată că o astfel de taxă are efecte secundare, iar costurile asociate au depășit veniturile pe care le-au adus țărilor respective. “De ce să schimbăm un curs favorabil al economiei cu soluții care nu au funcționat nicăieri, mai ales cand noi avem o economie subcapitalizată?”, spune Manea.

Băncile au solicitat discuții cu Ministerul Finanțelor pentru a înțelege ce urmărește Guvernul prin introducerea acestei taxe, nefiind clar dacă scopul este creșterea veniturilor bugetare sau forțarea scăderii ratei Robor, impact pe care bancheri îl consideră nerealist, deoarece Robor crește sau scade în special ca efect al inflației. Băncile speră să lămurească și modul în care Finanțele gândesc aplicarea taxei și să convingă Guvernul de efectele grave pe care aceasta le va avea asupra întregii economii.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
taxa active
arb
cpbr
banci
omer tetik
sergiu manea
sergiu oprescu
iancu guda. banca transilvania
bcr