Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.
Rectificarea bugetară anunțată de guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, la cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.
Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.
Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.
Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.
Deprecierea de 2% a leului în ianuarie nu s-a văzut în îmbunătățirea balanței comerciale. Deficitul pe partea de bunuri a ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2008, în condițiile creșterii importurilor la un nivel similar celui din lunile de vară, în timp ce exporturile s-au mișcat timid. Dacă tendința din prima lună a anului continuă, atunci situația poziției comerciale a României ar putea trece de la „rea” la „îngrozitoare”, cred unii analiști.
Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.
Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.
ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB. ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere, de la 4,7% la 4,1%, pentru acest an.
Economia României crește precum un Făt-Frumos cu probleme de personalitate, care lasă în urmă inflație, dobânzi mai mari și un leu mai slab, în timp ce copiii din vecini își văd de treabă. Între timp, mariajul dintre BNR și Guvern a ajuns la terapie din cauza problemelor de dezvoltare ale copilului.
Președintele Consiliului Fiscal avertizează că economia crește prea rapid în condițiile în care Guvernul merge cu deficitul bugetar la limita maximă permisă de tratatele europene, iar anul viitor s-ar putea plasa la peste 3% din produsul intern brut, fiind cel mai ridicat din Europa. Ionuț Dumitru crede că rata inflației ar putea ajunge la 5% în prima parte a anului viitor și că fenomenul reapariției inflației ar trebui să ne preocupe, în timp ce Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al BNR spune că reinflamarea inflației devine un mare pericol.
Erste Group vede o creștere economică de 5,1% în 2017, foarte apropiată de estimările Guvernului, și 3,9% în 2018, față de 4,3%, respectiv 2,8% anterior. Reevaluarea vine după rezultatele statistice bune ale economiei din primul trimestru. Consumul va fi principalul motor de creștere, însă vor fi contribuții și din alte zone, inclusiv din producția industrială, arată analiștii Erste.
România a înregistrat progrese considerabile în ultimii ani, care s-au reflectat în fundamente economice relativ solide comparativ cu țările vecine și în creșterea încrederii investitorilor, însă politicile fiscale prociclice și încetinirea reformelor structurale pun în pericol evoluția pe termen mediu, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România în 2017, de la 3,9% la 4,4%, dar avansul anticipat de executivul european este sub cel estimat de Guvern, de 5,2%.
Guvernul ar trebui să ajusteze bugetul cu minimum 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), susține consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu, într-o postare pe blogul său personal, publicată miercuri, fără a preciza dacă ajustarea ar trebui să fie făcută pe partea de venituri sau pe cea de cheltuieli.
Economiștii celei mai mari bănci din România se așteaptă la o revenire a inflației în 2017, împinsă de politicile fiscale și bugetare ale noului Guvern PSD. ''Continuăm să credem într-o revenire a inflației în acest an. O politică expansionistă în domeniul salariilor bugetarilor, cuplată cu tăieri de taxe/reducerea pragurilor de venit la pensii, propuse de noua administrație social-democrată, ar putea încinge inflația'', atenționează aceștia.
Premierul Dacian Cioloș a declarat, dumincă, într-un interviu la Digi24, că în realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe "o creștere economică realistă" de peste 4% și pe un deficit bugetar de sub 3%, precizând, totodată, că sunt luate în calcul și cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, scrie News.ro.
Comisia Europeană (CE) a îmbunătățit proiecțiile privind creșterea economică a României în perioada 2016-2017, pe fondul accelerării consumului privat în contextul măsurilor de relaxare fiscală introduse de autorități, însă a reiterat avertismentul cu privire la adâncirea deficitului bugetar dincolo de pragul de 3% din produsul intern brut din cauza tăierilor de taxe și a majorării cheltuielilor cu salariile.
Banca Mondială (BM) a revizuit în creștere ușoară prognoza de creștere economică pentru România în acest an, de la 3,9% la 4%, însă a coborât semnificativ estimările pentru 2017 și 2018, avertizând că majorările salariale anunțate de Guvern și tăierile de taxe riscă să împingă țara în procedura de deficit excesiv, potrivit celor mai recente proiecții economice pentru Europa și Asia Centrală.
Produsul intern brut al Italiei va urca cu 1,2% în 2016 și cu 1,4% anul viitor, potrivit guvernului de la Roma, care a revizuit în scădere prognozele de creștere economică, de la un avans de 1,6% anticipat anterior pentru ambii ani, relatează Reuters. Economia Italiei a avansat cu 0,8% în 2015, marcând prima creștere anuală începând cu 2012.
Banca Mondială a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei Rusiei, atât pentru anul acesta, cât și pentru 2017, pe fondul prețurilor reduse ale petrolului, informează Reuters.
Șase state europene, printre care România și Italia, riscă să încalce legislația UE în ceea ce privește deficitul bugetar, a avertizat Comisia Europeană (CE), care a recomandat țărilor să ia măsuri pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.
Deficitul bugetar în creștere și datoriile care ajung la scadență cresc necesarul de împrumuturi al statului la peste 65 de miliarde de lei în 2016, față de puțin peste 45 de miliarde de lei, cât a împrumutat în 2015.
Potrivit scenariului inițial, ce implica un preț al barilului de petrol de 50 de dolari, executivul de la Moscova estima un deficit bugetar pentru 2016 de 3% din PIB
Menținerea deficitului bugetar nominal sub nivelul de 3% din PIB în 2016 va fi o țintă dificilă pentru noul Guvern, având în vedere că autoritățile sunt decise să continue politica de relaxare fiscală și salarială începută în acest an, potrivit analiștilor BCR, care estimează că reducerea cheltuielilor de capital va fi una dintre măsurile care ar putea fi luate pentru compensarea scăderii TVA și a majorărilor salariale din sectorul public.