Rezultatele 1 - 25 din 158 pentru "crestere economica"

China ar urma să anunțe luni o creștere economică de 6,6% pentru 2018, cea mai lentă din ultimii 28 de ani, din cauza cererii interne în scădere și a tarifelor americane, ceea ce va amplifica presiunile ca Beijingul să adopte noi măsuri de stimulare pentru a evita o încetinire accentuată, potrivit analiștilor, transmite Reuters.

Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit în sus, vineri, de la 4,3% la 4,4%, pe seria brută, creșterea economică din al treilea trimestru al anului trecut, față de aceeași perioadă a anului 2017.

Anii de glorie în care veniturile fiscale din Germania depășeau estimările se încheie, a declarat ministrul de Finanțe Olaf Scholz publicației Bild am Sonntag, transmite Reuters.

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, joi, că a revizuit creșterea economică pentru 2017, de la 6,9% la 7%, iar Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2017, date semidefinitive, a fost de 856,73 miliarde de lei (187,55 miliarde de euro).

Acțiunile europene se tranzacționau în scădere abruptă în prima parte a ședinței de vineri, urmând declinul burselor asiatice, după ce datele dezamăgitoare din China au reînnoit temerile legate de starea celei de-a doua mari economii a lumii și potențialele efecte ale disputei comerciale dintre Washington și Beijing.

Creșterile de salarii de două cifre din ultimii ani, mai ales la cele din sectorul bugetar, s-au văzut într-o creștere puternică a consumului. Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană în ultimii 3 ani. Pe datele de consum, România a depășit Croația și Ungaria și se apropie de pragul de 70% din media UE.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al României a crescut de 26 de ori față de 1918, calculat în dolari americani la nivelul anului 2011, perioadă caracterizată de o mare volatilitate a evoluției economice, spune viceguvernatorul Liviu Voinea, cu ocazia lansării cărții "Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești: 1918-2018".

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creșterea de 4,3%, pe serie brută, a economiei românești în al treilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut

Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.

Economia României a crescut în termeni lunari cu 1,9%, în trimestrul 3, și cu 4,3%, în termeni anuali, potrivit datelor semnal prezentate de Institutul Naționale de Statistică. Avansul economic a surprins piața, care se aștepta la o creștere mai slabă, așa că prognozele încep să fie revizuite în sus, după ce au fost trase în jos anterior.

Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, a redus previziunea privind creșterea economiei românești în acest an, pe care o majorase în luna mai. Astfel, potrivit celei mai recente estimări BERD, economia românească ar urma să crească cu 4,2% în 2018, în timp ce prognoza din primăvară indica un avans de 4,6%.

Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, miercuri, estimările publicate la jumătatea lunii august, referitoare la creșterea de 4,1%, pe serie brută, a economiei românești în al doilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat astăzi dobânda de referință, în intervalul 2%-2,25%, menținând estimările privind o nouă majorare până la finele acestui an.

Banca Centrală Europeană (BCE) a confirma astăzi că valoarea achizițiilor lunare de obligațiuni din zona euro va fi înjumătățită începând din septembrie, urmând ca programul cunoscut sub numele de "relaxare cantitativă" să fie retras complet în decembrie. Tot astăzi, BCE a anunțat estimările revizuite de creștere economică în zona euro, prognoza pentru acest an fiind redusă ușor, de la 2,1% la 2%.

Dacă datele semnal privind creșterea economică publicate luna trecută au surprins pozitiv piața, care se aștepta la un avans mai mic al PIB, detalii publicate vineri de Statistică au anulat entuziasmul. Investițiile scad în continuare și au o contribuție negativă la avansul economic, iar importurile ridicate continuă să afecteze negativ creșterea economică, nefiind acoperite de suficiente exporturi.

România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii august, referitoare la creșterea de 4,1%, pe serie brută, a economiei românești în al doilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.

Indicatorul percepției generale asupra economiei arată prima evoluție pozitivă după trei luni de contracție, pe fondul avansului din domeniul serviciilor. Detaliile arată însă așteptări mai slabe privind producția în industrie, cea mai importantă componentă a indicatorului, în timp ce consumatorii se așteaptă la deteriorarea condițiilor financiare, a celor economice și a celor privind piața muncii în lunile următoare.

Firmele low-tech, care compun o treime din sectorul manufacturier, și-au redus semnificativ aportul la creșterea economică și chiar au început să scadă în ultimele luni, în timp ce companiile care se bazează pe tehnologe de nivel mediu și înalt sunt responsabile pentru întreaga creștere din sector, dar într-o dinamică în scădere, arată o analiză a BCR. Evoluția crește vulnerabilitatea economiei la unele șocuri externe, dar și tensiunile sociale, în condițiile în care unii angajați s-ar vedea lipsiți de beneficiile creșterii economice, iar investițiile în industriile medium-high tech sunt concentrate în vestul și centrul țării.

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.