Rezultatele 1 - 25 din 145 pentru "crestere economica"

Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, miercuri, estimările publicate la jumătatea lunii august, referitoare la creșterea de 4,1%, pe serie brută, a economiei românești în al doilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat astăzi dobânda de referință, în intervalul 2%-2,25%, menținând estimările privind o nouă majorare până la finele acestui an.

Banca Centrală Europeană (BCE) a confirma astăzi că valoarea achizițiilor lunare de obligațiuni din zona euro va fi înjumătățită începând din septembrie, urmând ca programul cunoscut sub numele de "relaxare cantitativă" să fie retras complet în decembrie. Tot astăzi, BCE a anunțat estimările revizuite de creștere economică în zona euro, prognoza pentru acest an fiind redusă ușor, de la 2,1% la 2%.

Dacă datele semnal privind creșterea economică publicate luna trecută au surprins pozitiv piața, care se aștepta la un avans mai mic al PIB, detalii publicate vineri de Statistică au anulat entuziasmul. Investițiile scad în continuare și au o contribuție negativă la avansul economic, iar importurile ridicate continuă să afecteze negativ creșterea economică, nefiind acoperite de suficiente exporturi.

România a avut, în perioada aprilie-iunie, a doua mare creștere economică în ritm trimestrial din Uniunea Europeană, de 1,4%, arată datele biroului european de Statistică, Eurostat.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii august, referitoare la creșterea de 4,1%, pe serie brută, a economiei românești în al doilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.

Indicatorul percepției generale asupra economiei arată prima evoluție pozitivă după trei luni de contracție, pe fondul avansului din domeniul serviciilor. Detaliile arată însă așteptări mai slabe privind producția în industrie, cea mai importantă componentă a indicatorului, în timp ce consumatorii se așteaptă la deteriorarea condițiilor financiare, a celor economice și a celor privind piața muncii în lunile următoare.

Firmele low-tech, care compun o treime din sectorul manufacturier, și-au redus semnificativ aportul la creșterea economică și chiar au început să scadă în ultimele luni, în timp ce companiile care se bazează pe tehnologe de nivel mediu și înalt sunt responsabile pentru întreaga creștere din sector, dar într-o dinamică în scădere, arată o analiză a BCR. Evoluția crește vulnerabilitatea economiei la unele șocuri externe, dar și tensiunile sociale, în condițiile în care unii angajați s-ar vedea lipsiți de beneficiile creșterii economice, iar investițiile în industriile medium-high tech sunt concentrate în vestul și centrul țării.

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.

Pentru România, parașuta de siguranță a fost în ultimii ani ritmul susținut de creștere economică. Avansul considerabil al PIB înregistrat până în prezent putea fi de data asta o “moștenire” valoroasă care să stea la baza unei dezvoltări durabile. Problema este că parașuta de siguranță prinde din ce în ce mai multe găuri amenințătoare pentru “zborul” economiei românești.

România are nevoie de o abordare calitativă a creșterii economice, în care accentul să nu mai fie pus doar pe cifre seci privind evoluția PIB, ci pe modul în care populația și companiile percep progresul economiei, semnalează Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania). De asemenea, este necesar un plan coerent de investiții de impact pe termen lung, pentru a crește potențialul de dezvoltare economică a României, dar fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice.

Garanti Bank a revizuit prognoza privind creșterea economică, la 4,4% de la estimarea de 4% previzionată de bancă la începutul anului, estimând că acest avans va fi, cel mai probabil, susținut, ca în anul anterior, de evoluția serviciilor, industriei și comerțului.

ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB. ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere, de la 4,7% la 4,1%, pentru acest an.

Banca Națională a României consideră că excesul de cerere din economie a fost mai mic în 2017 și va fi mai mic în acest an decât în estimările anterioare, după o revizuire a datelor, dar că economia crește în continuare peste potențial, adică generează inflație. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a criticat recent BNR, într-o scrisoare, pentru că estima o încălzire a economiei peste proiecțiile Comisiei Europene, apreciind că din acest motiv, printre altele, banca centrală nu ar fi trebuit să crească dobânda cheie.

Guvernul Ungariei pregătește noi măsuri de stimulare fiscală pentru a menține creșterea economică peste 4%, a declarat un consilier de ranng înalt al premierului, citat de Reuters, care a exclus un conflict de tipul celui avut de Polonia cu autoritățile europene referitor la statul de drept.

Economia României crește precum un Făt-Frumos cu probleme de personalitate, care lasă în urmă inflație, dobânzi mai mari și un leu mai slab, în timp ce copiii din vecini își văd de treabă. Între timp, mariajul dintre BNR și Guvern a ajuns la terapie din cauza problemelor de dezvoltare ale copilului.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională.

Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.

Senatorul PNL Florin Cîțu acuză politica fiscală a guvernării PSD/ALDE, care a pus România în poziția de “cea mai fragilă economie” din Uniunea Europeană, dar și politica monetară a Băncii Naționale a României, care este mult prea relaxată, în opinia sa. Banca centrală ar trebui să majoreze rapid dobânda cheie în perioada următoare, altfel inflația va ajunge la 12% anul viitor, crede Cîțu.

92% dintre oamenii de afaceri participanți la un sondaj nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului, iar cei mai mulți dintre aceștia (45%) sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni. Totodată, 85% dintre manageri declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe care le conduc.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a majorat prognoza de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,1% la 4,7%, avansul urmând să fie susținut de creșterea investițiilor.

Contribuția redusă a investițiilor la creșterea economică record din 2017, bazată cu precădere pe consum, ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung, consideră Cosmin Marinescu, consilierul economic al președintelui Klaus Iohannis, într-o prezentare pe blogul său personal.