Rezultatele 1 - 25 din 135 pentru "crestere economica"

Economia a accelerat în trimestrul 2 și a ajuns la un ritm de creștere de 4% la jumătatea anului, o evoluție bună, însă departe de prognoza oficială de 5,5% pentru întregul an pe care Guvernul a fundamentat bugetul de stat. Estimările economiștilor din bănci pentru creșterea economică pe întreg anul 2018 indică un avans în jurul a 4%.

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%. Totodată, potrivit prognozei de vară provizorie, economia românească va încetini la 3,8% în 2019. "Creșterea economică din România a început să decelereze. Avansul consumului se temperează", spun reprezentanții Comisiei. Rata anuală a inflației va fi mult peste ținta BNR.

Pentru România, parașuta de siguranță a fost în ultimii ani ritmul susținut de creștere economică. Avansul considerabil al PIB înregistrat până în prezent putea fi de data asta o “moștenire” valoroasă care să stea la baza unei dezvoltări durabile. Problema este că parașuta de siguranță prinde din ce în ce mai multe găuri amenințătoare pentru “zborul” economiei românești.

România are nevoie de o abordare calitativă a creșterii economice, în care accentul să nu mai fie pus doar pe cifre seci privind evoluția PIB, ci pe modul în care populația și companiile percep progresul economiei, semnalează Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania). De asemenea, este necesar un plan coerent de investiții de impact pe termen lung, pentru a crește potențialul de dezvoltare economică a României, dar fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice.

Garanti Bank a revizuit prognoza privind creșterea economică, la 4,4% de la estimarea de 4% previzionată de bancă la începutul anului, estimând că acest avans va fi, cel mai probabil, susținut, ca în anul anterior, de evoluția serviciilor, industriei și comerțului.

ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB. ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere, de la 4,7% la 4,1%, pentru acest an.

Banca Națională a României consideră că excesul de cerere din economie a fost mai mic în 2017 și va fi mai mic în acest an decât în estimările anterioare, după o revizuire a datelor, dar că economia crește în continuare peste potențial, adică generează inflație. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a criticat recent BNR, într-o scrisoare, pentru că estima o încălzire a economiei peste proiecțiile Comisiei Europene, apreciind că din acest motiv, printre altele, banca centrală nu ar fi trebuit să crească dobânda cheie.

Guvernul Ungariei pregătește noi măsuri de stimulare fiscală pentru a menține creșterea economică peste 4%, a declarat un consilier de ranng înalt al premierului, citat de Reuters, care a exclus un conflict de tipul celui avut de Polonia cu autoritățile europene referitor la statul de drept.

Economia României crește precum un Făt-Frumos cu probleme de personalitate, care lasă în urmă inflație, dobânzi mai mari și un leu mai slab, în timp ce copiii din vecini își văd de treabă. Între timp, mariajul dintre BNR și Guvern a ajuns la terapie din cauza problemelor de dezvoltare ale copilului.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională.

Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.

Senatorul PNL Florin Cîțu acuză politica fiscală a guvernării PSD/ALDE, care a pus România în poziția de “cea mai fragilă economie” din Uniunea Europeană, dar și politica monetară a Băncii Naționale a României, care este mult prea relaxată, în opinia sa. Banca centrală ar trebui să majoreze rapid dobânda cheie în perioada următoare, altfel inflația va ajunge la 12% anul viitor, crede Cîțu.

92% dintre oamenii de afaceri participanți la un sondaj nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului, iar cei mai mulți dintre aceștia (45%) sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni. Totodată, 85% dintre manageri declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe care le conduc.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a majorat prognoza de creștere economică a României pentru acest an, de la 4,1% la 4,7%, avansul urmând să fie susținut de creșterea investițiilor.

Contribuția redusă a investițiilor la creșterea economică record din 2017, bazată cu precădere pe consum, ar putea afecta creșterea sustenabilă pe termen mediu și lung, consideră Cosmin Marinescu, consilierul economic al președintelui Klaus Iohannis, într-o prezentare pe blogul său personal.

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, miercuri, estimările publicate la jumătatea lunii februarie, referitoare la creșterea de 7%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în anul 2017, față de anul anterior.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca ritmul de creștere a economiei mondiale să atingă 3,9% în 2018 și 2019, după un avans de 3,7% în 2017, însă țările trebuie să se pregătească pentru a face față efectelor normalizării politicii monetare, precum și a celor provocate de progresele tehnologice asupra locurilor de muncă, a declarat marți directorul general al FMI, Christine Lagarde, transmite Reuters

Sistemul din România și-a redus substanțial rata creditelor neperformante și are suficient capital și lichidități pentru a sprijini economia cu credite, spune François Bloch, directorul general al BRD Groupe Société Générale. Economia României are perspective bune de creștere și în acest an, chiar dacă la o viteză mai mică, spune Bloch, care se declară, pe de altă parte, îngrijorat de viteza cu care Guvernul vine cu modificări fiscale.

Un procent record al directorilor generali, de 57%, sunt optimiști în ceea ce privește mediul economic la nivel mondial, cel puțin pe termen scurt. Procentul este în creștere și în România, unde 49% dintre respondenți mizează pe accentuarea creșterii economice globale, comparativ cu 38% în 2017.

Situația economică din România anului 2017 pune presiune pe așteptările din acest an. Prognoza experților în domeniul imobiliar este că avansul economiei va încetini, dar rezultatele vor fi mai bune decât în majoritatea țărilor din UE, piața forței de muncă va fi mai încordată, iar migrația va fi tot mai relevantă.

Economia României va continua creșterea în 2018, însă într-un ritm mult mai redus decât cel de anul trecut, în timp ce dezechilibrele se vor accentua. Deficitul bugetar va depăși limita impusă de tratatele europene, cel de cont curent se va adânci, iar leul se va deprecia în continuare față de euro. Salariile vor crește cu o viteză mult mai redusă decât în ultimii doi ani, în timp ce inflația va accelera. Românii vor plăti rate mai mari la bănci și statul se va împrumuta mai scump, ca urmare a creșterii dobânzilor, arată previziunile Erste Group Research, realizate de echipa de economiști a BCR.

Beneficiile faptului că trăiesc în economia cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană ar putea fi trecătoare pentru români, potrivit unei analize Bloomberg.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creșterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al anului trecut, față de aceeași perioadă a anului anterior.

Economia globală este așteptată să crească cu aproape 4% în 2018, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit estimărilor PwC cuprinse în raportul Global Economy Watch.

Economia românească a crescut accelerat în acest an, în special pe baza creșterii importurilor, în contextul unei producții care nu poate acoperi o cerere internă tot mai mare, stimulată de avansul salariilor, dar creșterea costurilor de finanțare și deprecierea monedei naționale, trend observat în ultimele luni ale acestui an, vor putea pune probleme serioase anul viitor atât consumatorilor, cât și firmelor, potrivit economiștilor consultați de News.ro.