Rezultatele 1 - 25 din 227 pentru "crestere economica"

Dan Bucșa avertizează că măsurile votate în Parlament de majoritatea din jurul PSD – creșterea pensiilor cu 40%, a salariilor profesorilor cu 20% și dublarea alocațiilor – reprezintă un “populism fiscal” și va aduce mari probleme României prin pierderea ratingului recomandat investițiilor și o majorare a ratelor de dobândă plătite de toată economia. În plus, cursul ar trece de 5 lei/euro într-o primă fază fără o intervenție puternică a BNR. Economistul UniCredit mai arată și că majorarea impozitului pe veniturile peste medie propusă de PSD nu ar rezolva aproape deloc problema deficitului pentru anul viitor.

Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.

Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.

Scăderea economică anuală de 10,5% din aprilie-iunie, respectiv de 12,3% în termeni trimestriali, este printre cele mai adânci din regiune. Economiștii spun că situația putea fi și mai rea și din acest punct economia va reveni pe creștere dacă epidemia nu se va acutiza. Totuși, ING a revizuit în jos prognoza pentru anul viitor și se așteaptă la o recuperare într-un V mai plat.

Situația economică generală din România este considerată nefavorabilă de mai bine de jumătate dintre firme ca urmare a pandemiei COVID-19 și acest lucru se vede cel mai mult în scăderea vânzărilor și a cererii, potrivit unui studiu realizat de iSense pentru UniCredit Bank. Mai bine de una din trei firme consideră că digitalizarea reprezintă o soluție în contextul actual.

Producția economică a Statelor Unite se va contracta, potrivit estimărilor, cu 6,6% în 2020, din cauza șocului provocat de pandemia de coronavirus, dar creșterea numărului de cazuri de infectări și agravarea sărăciei sistemice ar putea înrăutăți perspectivele, a avertizat vineri FMI, transmite Reuters.

Economia revine la viață după ridicarea restricțiilor de mișcare, dar activitatea este încă departe de normal. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune la Profit TV că se așteaptă la o revenire într-un “V” mai lin, dar cu condiția ca epidemia să nu revină într-un nou val la finele acestui an sau în 2021. Politicile bugetare ar putea încurca suplimentar calculele viitoare, în condițiile în care o majorare cu 40% a pensiilor ar aduce deficitul la un nivel nesustenabil și ar atrage retrogradarea de către agențiile de rating.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

România a înregistrat anul trecut cea mai rapidă convergență economică, cu o creștere a produsului intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu 3 puncte procentuale, la 69% din media Uniunii Europene, reușind să depășească Grecia.

Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.

Irlanda și România au înregistrat cel mai semnificativ avans al economiei din cele 27 de state membre ale UE, în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, arată datele publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Evoluția economiei a surprins pozitiv analiștii, care se așteptau la o contracție în primul trimestru din acest an comparativ cu trimestrul 4 din 2019. Produsul intern brut a avansat, în schimb, cu 0,3%, evoluție pe care analiștii o pun pe seama cheltuielilor “uriașe” ale statului, care a înregistrat un deficit bugetar record în primul trimestru. Pe de altă parte, efectele economice ale pandemiei sunt așteptate să se vadă cel mai acut în trimestrul 2, deși România va evita cel mai probabil o recesiune tehnică.

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar față de trimestrul anterior creșterea este de 0,3%, conform datelor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în scădere previziunile pentru economia românească în acest an, în contextul pandemiei, și estimează acum o contracție de 4%. În toamnă, BERD estima o creștere de 3,2% pentru economia României.

Economia zonei euro a înregistrat o contracție de 3,8% în primele trei luni ale anului, comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce la nivelul Uniunii Europene (UE) declinul a fost de 3,5%, arată datele preliminare publicate de Eurostat.

Consiliul Fiscal consideră că scenariul asumat de guvern în rectificarea bugetară, care se bazează pe o evoluție negativă a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,9%, este unul excesiv de optimist și avansează alte două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% din PIB și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%. Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist, în scenariu cel mai negativ el putând ajunge la 10,4% din PIB, susține Consiliul Fiscal.

România trebuie să păstreze cât mai multe dintre locurile de muncă și Guvernul trebuie să vină cu un plan de investiții și de absorbție a fondurilor europene în perioada următoare pentru ca economia să repornească cât mai rapid și să nu se ajungă la o depresie economică însoțită de o criză financiară, spune Sergiu Manea, directorul executiv al Băncii Comerciale Române.

Guvernul anunță o recesiune minoră în 2020 ca urmare a efectelor pandemiei globale. Scăderea de doar 1,9% a PIB în acest an estimată de Comisia de Prognoză se bazează pe o rezistență bună a tuturor ramurilor economice și o păstrare a consumului la nivelul din 2019. Salariile românilor ar urma să crească în continuare în acest an și numărul de șomeri va crește nesemnificativ, Guvernul estimând că vor fi protejate locurile de muncă a celor peste un milion de angajați cu contractele deja suspendate sau trimiși în șomaj tehnic.

Din cauza pandemiei de coronavirus, de la o creștere economică de până la 4%, România va înregistra pe anul în curs, cel mai probabil, o recesiune de până la 3%, a declarat premierul Ludovic Orban.

Banca Mondială estimează că economia României va continua să crească în 2020, în pofida impactului generat de pandemia de coronavirus, însă avertizează că riscul unei recesiuni este ridicat, în special din cauza înrăutățirii climatului extern.

ING Bank estimează că economia se va contracta cu 6,6% în 2020, după un trimestru 2 foarte dur ca urmare a măsurilor împotriva epidemiei de coronavirus și o creștere accelerată în a doua parte a anului. Economia ar urma să recupereze parțial pierderile în 2021, dar revenirea în “V” este mai puțin pronunțată decât se aștepta. Deficitul bugetar ar urma să explodeze aproape de 8% din PIB.

BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat și deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.

Slovacia și Cehia vor intra în recesiune, în timp ce economia Croației va stagna, ca urmare a efectelor măsurilor pentru combaterea epidemiei de coronavirus, arată o analiză Erste. Creșterea economică a României a fost revizuită în scădere pentru a treia oară în două săptămâni, de această dată la 1,8%, în timp ce șomajul ar urma să înregistreze una dintre cele mai mari creșteri din regiune și să ajungă la aproape 6%.

Deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de 5%, semnificativ peste ținta prevăzută de Guvern, de 3,6%, pentru anul în curs, chiar și într-un scenariu în care creșterea de 40% a pensiilor, programată în septembrie, ar fi amânată, avertizează economiștii ING Bank România. Motivele sunt avansul economic mai lent, în contextul încetinirii puternice a consumului, și cheltuielile mai mari ale statului. Măsura "distanțării sociale", recomandată acum de autorități, va avea un impact dramatic asupra sectorului serviciilor.

România a avut, în ultimul trimestru din 2019, a patra creștere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu anul precedent, și a treia creștere în ritm trimestrial, potrivit datelor revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.