Situația fiscală a fost aruncată în aer de poziția partidelor de guvernare în acest an cu patru rânduri de alegeri.
Optimism mare în rândul consumatorilor, generat de creșterea salariilor și de euforia Campionatului European de fotbal, din Germania.
Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Indicatorii de încredere s-au deteriorat în toate sectoarele economiei românești în mai, mai ales în comerț. Și consumatorii sunt mai pesimiști. Cu toate acestea, pe ansamblu, datele indică încă spre o creșterea a economiei în trimestrul al doilea.
Banca Națională a României se așteaptă ca economia să accelereze în acest an și în următorul, comparativ cu 2023, pe fondul relansării consumului, în condițiile în care politica fiscală rămâne una relaxată, cu un deficit bugetar ridicat. Și deficitul extern rămâne o sursă de îngrijorare pentru banca centrală, așa cum este și creșterea de două cifre a salariilor, mai ales din sectorul public.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adian Câciu, anunță, duminică după-amiază, că gradul de absorbție a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020 a ajuns la 97%, rezultat care, în opinia sa, se datorează stabilității politice.
România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.
Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
Economiștii BCR se așteaptă la un al doilea an consecutiv în care dinamica produsului intern brut al României să fie sub potențial. Deficitele fiscale și externe mari riscă să ducă la o revizuire în jos a ratingului de țară, mai ales dacă execuția bugetară sau creșterea economică vor dezamăgi în prima parte a anului.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Produsul intern brut al României a crescut cu 2% în termeni reali în 2023, arată datele semnale publicate de Statistică. În trimestrul 4, economia a scăzut cu 0,4% față de trimestrul precedent și a crescut cu 2,9% în termeni anuali.
Eforturile Chinei de a opri o prăbușire a burselor locale ce a atins deja o cotă amețitoare de 7.000 de miliarde de dolari aduce aminte de criza din 2015, când Beijingul a luat măsuri drastice pentru a nu se ajunge la un crah total.
Zona euro a evitat, la limită, o primă recesiune de la pandemie în a doua jumătate a anului 2023, deoarece creșterea mai puternică din Italia și Spania a compensat problemele din Germania.
Așteptările mediului de afaceri german s-au înrăutățit pentru a doua lună, dezamăgindu-i pe analiști, după un început deja dificil al anului pentru cea mai mare economie a Europei.
Biroul de Buget al Congresului estimează o încetinire a creșterii economice din SUA la 1,5% în 2024 și o creștere la 4,4% a ratei șomajului anul viitor, față de ceea ce estimează că va fi o medie de 3,9% în trimestrul patru.
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Unele bănci majore se așteaptă ca creșterea economică globală să se tempereze în continuare în 2024, limitată de ratele crescute ale dobânzilor, prețurile mai mari ale energiei și o încetinire în cele două mari economii ale lumii, transmite Reuters.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia românească depinde în continuare de consumul intern bazat pe importuri, iar productivitatea muncii are decalaje semnificative față de media europeană, în special în industrie. Se confruntă și cu deficit de forță de muncă și costuri tot mai mari ale acesteia, cu diferențe regionale și inegalități sociale profunde. Inovația e redusă, iar investițiile în cercetare și dezvoltare limitate. Peste toate, patru runde de alegeri vin anul viitor, când ar trebui să avem un punct de cotitură pentru definirea unei viziuni clare de dezvoltare, arată o analiză amplă a economiei locale realizată de Confederația Patronală Concordia, propunând și soluții pentru recuperarea decalajelor și accelerarea creării de valoare adăugată, urgente într-o lume în transformare rapidă.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Banca Națională a României a menținut la 7% rata de politică monetară, decizie în acord cu consensul larg al analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să fie mai ridicată anul viitor decât anticipa anterior, cu o creștere încă de la începutul anului, ca urmare a modificărilor fiscale. De altfel, politica fiscală și noile măsuri ce ar putea fi luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt menționate în mai multe rânduri de BNR printre riscurile semnificative pentru următoarea perioadă.
Analiștii OTP Bank se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie abia din vara anului viitor și să vină cu o tăiere foarte redusă a dobânzilor, pe fondul unei inflații care se va menține la un nivel ridicat, mai ales în contextul măsurilor fiscale și a scumpirii petrolului. Reducerea ratei cheie este semnalul pe care consumatorii îl așteaptă pentru a căuta din nou creditele ipotecare, crede președintele OTP România.
Încrederea analiștilor financiari în economia românească continuă să scadă la început de toamnă, pe fondul decelerării economiei și a creșterii taxelor.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit din nou prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de 2,2%.
Performanța economică a Regatului Unit de la începutul pandemiei de Covid-19 a depășit-o pe cea a Franței și Germaniei, potrivit noilor date revizuite, publicate vineri, transmite CNBC, citată de News.ro.