Rezultatele 1 - 25 din 252 pentru "crestere economica"

Comisia Europeană a revizuit din nou în creștere puternică prognoza privind evoluția economiei românești în acest an.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Popa spune, la emisiunea Profit Live, că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce în cazul BNR atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în urcare prognoza de creștere pentru economia României în acest an, citând evoluția peste așteptări din 2020 și revenirea rapidă din ultimele două trimestre.

Economia României va crește cu 6% în acest an, mult peste estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Mondiale.

Datele pentru primul trimestru din acest an au venit cu o nouă surpriză pozitivă de proporții. Nivelul produsului intern brut a revenit la nivelurile pre-pandemice, mai rapid chiar și decât în cele mai optimiste estimări.

Erste a revizuit puternic în urcare estimarea de creștere pentru economia României în acest an, pe fondul datelor peste așteptări din primul trimestru.

Comisia Europeană a revizuit în creștere prognoza privind evoluția economiei românești în acest an.

România are printre cele mai reduse intenții ale cetățenilor din Uniunea Europeană de a se vaccina în acest an împotriva COVID-19, arată cel mai recent eurobarometru, în condițiile în care e oricum la coada clasamentului în ceea ce privește dozele administrate. Românii își păstrează scepticismul față de măsurile guvernamentale afișat și anul trecut, în timp ce la nivel european încrederea în măsurile anti-pandemice s-a prăbușit și măsurile de izolare sunt tot mai greu de suportat. În plan economic, românii se arată cei mai încrezători într-o recuperare rapidă.

România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai rapidă revenire a economiei dintre statele Uniunii Europene, comparativ cu trimestrul precedent, relevă clasamentul bazat pe datele revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.

Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.

România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.

Fondul Monetar de Investiții (FMI) a majorat estimarea de creștere a economiei mondiale pentru acest an, anticipând că măsurile de stimulare și campania de vaccinare ar putea atenua, cel puțin deocamdată, efectele economice ale pandemiei.

Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.

Încrederea analiștilor CFA în economia României s-a îmbunătățit pentru a treia lună consecutiv, dar rămâne sub nivelul din decembrie 2019. S-au îmbunătățit așteptările privind evoluția viitoare a economiei, în timp ce condițiile curente s-au deteriorat.

Germania, cea mai mare economie europeană, reduce prognoza de creștere economică pentru acest an, din cauza restricțiilor dure adoptate ca răspuns la pandemia de Covid-19.

UniCredit Bank vede o creștere economică încă redusă în 2021 și o revenire la nivelul PIB de dinainte de criza COVID-19 în a doua jumătate a anului viitor. Companiile românești nu sunt competitive, din cauza investițiilor reduse din ultimii ani, pe fondul intervențiilor fiscale, astfel că au redus numărul de angajați. Șomajul va continua să crească și numărul angajaților va ajunge din nou la cel de dinaintea crizei abia după 2023. Finanțele publice deteriorate vor fi corectate gradual, dar datoria publică va ajunge la 50% din PIB – vestea bună este că ratingul suveran va fi păstrat.

Creșterea economică a României ar urma să accelereze anul următor la 6,2%, de la 3,4% anul acesta, susținută de granturile și împrumuturile la care statele membre UE vor avea acces prin programul Next Generation EU, de redresare în urma pandemiei de Covid-19, estimează agenția de evaluare financiară Fitch. Avansul economic al României ar fi al doilea cel mai accelerat dintre cele 11 state membre UE din regiune, după Ungaria, unde este prognozat la 6,9%.

Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.

Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.

Șefii băncilor din România așteaptă revenire creșterii economice anul viitor și o accelerare a creditării, care va depinde însă de situația sanitară, dar și de cadrul legislativ. Bancherii așteaptă o creștere a digitalizării, după o accelerare deja în acest an, dar și o creștere a împrumuturilor neperformante, mai ales în condițiile în care o parte din firmele care au beneficiat deja de amânări ale ratelor vor intra în insolvență.

ING Bank vede o creștere economică mai mică în 2021, de la 5,2% la 4,1%, după ce datele din trimestrul 3, deși au arătat o revenire a activității, s-au plasat sub așteptările analiștilor, iar restricțiile legate de pandemia COVID 19 amenință cererea externă.

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, estimează o revenire mai lentă a economiei românești și, în consecință, a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB în 2021.