Rezultatele 1 - 25 din 170 pentru "crestere economica"

România a avut în primul trimestru a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, avansul fiind de peste trei ori mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivelul UE, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Produsul intern brut a crescut cu 5% în termeni anuali, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică, față de 4,1% în trimestrul 4 din 2018.

Economia românească a menținut, în primele trei luni din acest an, ritmul de creștere din ultimul trimestru din 2018, de 4,1%, potrivit aprecierilor analiștilor intervievați într-un sondaj Bloomberg.

Creșterea economiei românești a încetinit la 3,9% în primul trimestru, de la 4,1% în ultimele trei luni din 2018, potrivit unui sondaj Reuters în rândul a nouă analiști.

Italia a redus estimările referitoare la creșterea economică din 2019 și 2020, majorând în schimb previziunile referitoare la deficitul bugetar și datoria publică, măsuri care scot în evidență problemele cu care se confruntă coaliția populistă aflată la guvernare, transmite Reuters.

Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.

Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an.

Modelul de creștere economică din România, bazată pe consumul intern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață din Uniunea Europeană într-un mod sustenabil, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că majorările salariale semnificative și forța de muncă în scădere riscă să submineze abilitatea României de concura la nivel internațional.

Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Încrederea consumatorilor români a continuat să scadă în prima lună din 2019. Au scăzut și așteptările privind vânzările din sectorul retail, precum și sectorul construcțiilor. Industria se menține pe o tendință ușor pozitivă, însă datele privind creșterea economică la nivelul Uniunii Europene, principalul partenere comercial, arată o răcire evidentă.

Aproape jumătate dintre oamenii de afaceri consultați de EY sunt neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni, în timp ce mai mult de un sfert au ca prioritate reducerea costurilor, ca urmare a condițiilor de afaceri. De asemenea, incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% din companiile din România, relevă raportul EY.

China ar urma să anunțe luni o creștere economică de 6,6% pentru 2018, cea mai lentă din ultimii 28 de ani, din cauza cererii interne în scădere și a tarifelor americane, ceea ce va amplifica presiunile ca Beijingul să adopte noi măsuri de stimulare pentru a evita o încetinire accentuată, potrivit analiștilor, transmite Reuters.

Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit în sus, vineri, de la 4,3% la 4,4%, pe seria brută, creșterea economică din al treilea trimestru al anului trecut, față de aceeași perioadă a anului 2017.

Anii de glorie în care veniturile fiscale din Germania depășeau estimările se încheie, a declarat ministrul de Finanțe Olaf Scholz publicației Bild am Sonntag, transmite Reuters.

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, joi, că a revizuit creșterea economică pentru 2017, de la 6,9% la 7%, iar Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2017, date semidefinitive, a fost de 856,73 miliarde de lei (187,55 miliarde de euro).

Acțiunile europene se tranzacționau în scădere abruptă în prima parte a ședinței de vineri, urmând declinul burselor asiatice, după ce datele dezamăgitoare din China au reînnoit temerile legate de starea celei de-a doua mari economii a lumii și potențialele efecte ale disputei comerciale dintre Washington și Beijing.

Creșterile de salarii de două cifre din ultimii ani, mai ales la cele din sectorul bugetar, s-au văzut într-o creștere puternică a consumului. Consumul efectiv individual și produsul intern brut per capita, indicatori ajustați cu puterea de cumpărare, au înregistrat în România cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană în ultimii 3 ani. Pe datele de consum, România a depășit Croația și Ungaria și se apropie de pragul de 70% din media UE.

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al României a crescut de 26 de ori față de 1918, calculat în dolari americani la nivelul anului 2011, perioadă caracterizată de o mare volatilitate a evoluției economice, spune viceguvernatorul Liviu Voinea, cu ocazia lansării cărții "Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești: 1918-2018".

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat, vineri, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creșterea de 4,3%, pe serie brută, a economiei românești în al treilea trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut

Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.

Economia României a crescut în termeni lunari cu 1,9%, în trimestrul 3, și cu 4,3%, în termeni anuali, potrivit datelor semnal prezentate de Institutul Naționale de Statistică. Avansul economic a surprins piața, care se aștepta la o creștere mai slabă, așa că prognozele încep să fie revizuite în sus, după ce au fost trase în jos anterior.

Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus de la 5,5% la 4,5% estimarea privind creșterea produsului intern brut în 2018 în noua proiecție de toamnă. Pe de altă parte, PIB nominal a fost revizuit din nou în sus, pe baza estimărilor că economia va fi mai inflaționistă în acest an decât în prognoza anterioară.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituțional în România, a redus previziunea privind creșterea economiei românești în acest an, pe care o majorase în luna mai. Astfel, potrivit celei mai recente estimări BERD, economia românească ar urma să crească cu 4,2% în 2018, în timp ce prognoza din primăvară indica un avans de 4,6%.