Rezultatele 1 - 25 din 194 pentru "crestere economica"

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.

Bulgaria și-a îmbunătățit prognoza de creștere pentru 2019 la 3,6%, de la o estimare anterioară de 3,4%, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Finanțelor, Vladislav Goranov, transmite Reuters.

Dacă până de curând statele din Europa de Est au rezistat cu bine la șocurile externe, chiar și atunci când Germania și alți parteneri comerciali importanți au avut probleme, datele privind avansul economic din trimestrul al treilea relevă un tablou în schimbare.

Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.

Comisia Națională de Prognoză a rectificat în scădere de la 5,5% la 4% estimarea de creștere economică pentru 2019 și de la 5,7% la 4,1% pentru 2020. Pe de altă parte, estimările privind deflatorul PIB au fost majorate, ceea ce înseamnă că produsul intern brut nominal va fi mai mare decât se estima, ca urmare a efectului inflației.

Economia britanică a crescut cu 1% în trimestrul al treilea față de perioada echivalentă din 2018, acesta fiind cel mai redus ritm anual de creștere înregistrat din primul trimestru al anului 2010 până în prezent.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Creșterea economică trimestrială în zona euro a stagnat la 0,2% în iulie-septembrie, potrivit datelor preliminare publicate joi de Eurostat, evoluția fiind peste estimările economiștilor, care anticipau încetinirea ritmului de creștere. Datele publicate astăzi de biroul european de statistică nu includ însă evoluția celei mai mari economii europene, Germania.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere la 4% estimările privind evoluția economiei românești în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a ratei inflației și a deficitului de cont curent, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională.

Banca Mondială a revizuit puternic în creștere prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, la 4,2%.

Regiunea Europei Centrale și de Est a înregistrat o creștere fără egal în Uniunea Europeană (UE), dar, cu toate acestea, se prevede o încetinire în următorii ani, în special din cauza frânării cererii externe, potrivit unui raport transmis luni de Coface.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus previziunile de creștere economică în zona euro, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor. Totodată, instituția a redus prognozele de inflație pentru următorii trei ani, a anunțat președintele BCE, Mario Draghi, la o conferință de presă.

România a avut, în trimestrul al doilea, a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Dinamica economiei românești a scăzut în trimestrul al doilea, însă rata se menține ridicată în context european. Dar tocmai contextul european și mondial ridică semne întrebare cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare, mai ales că economia Germaniei a a trecut pe roșu și acest lucru se vede în scăderea producției manufacturiere din România. Peste Atlantic, inversarea curbei randamentelor la obligațiunile americane a trimis bursele pe roșu, după ce au apărut temeri că recesiunea se află la orizont.

Serbia va investi miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, digitală și de energie, precum și în construcția de noi locuinte, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic.

Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza privind evoluția economiei mondiale în acest an și anul viitor, avertizând că escaladarea tensiunilor comerciale între SUA și China, noi tarife vamale în sectorul auto și un Brexit dezordonat ar putea reduce și mai mult expansiunea, investițiile și ar putea întrerupe lanțurile de furnizare, transmite Reuters.

Comisia Europeană a revizuit în creștere, la 4%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, în condițiile în care, în luna mai, Executivul comunitar indica un avans al Produsului Intern Brut de 3,3%.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, luni, creșterea de 5%, serie brută, a economiei românești în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a revizuit, în jos, datele din seria ajustată sezonier. Guvernul mizează în acest an pe o creștere economică de 5,5%.

Comenzile din industria prelucrătoare germană au scăzut peste așteptări în luna mai, amplificând dovezile referitoare la o încetinire a creșterii celei mai mari economii din Europa, transmite MarketWatch.

Ungaria, România și Polonia au înregistrat, în primul trimestru din 2019, cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2018, arată a doua estimare publicată joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Banca Comercială Română estimează o creștere economică mai ridicată în acest an, după datele ridicate prezentate de Statistică pentru primul trimestru și un avans al sectorului construcțiilor rezidențiale. Pe de altă parte, analiștii BCR arată că economia este într-o debalansare nedorită și se așteaptă, de asemenea, și la o inflație mai ridicată, un motiv de îngrijorare pentru evoluția dobânzilor și cursului de schimb.

România a avut în primul trimestru a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, avansul fiind de peste trei ori mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivelul UE, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.