Rezultatele 1 - 25 din 183 pentru "crestere economica"

Regiunea Europei Centrale și de Est a înregistrat o creștere fără egal în Uniunea Europeană (UE), dar, cu toate acestea, se prevede o încetinire în următorii ani, în special din cauza frânării cererii externe, potrivit unui raport transmis luni de Coface.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus previziunile de creștere economică în zona euro, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor. Totodată, instituția a redus prognozele de inflație pentru următorii trei ani, a anunțat președintele BCE, Mario Draghi, la o conferință de presă.

România a avut, în trimestrul al doilea, a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Dinamica economiei românești a scăzut în trimestrul al doilea, însă rata se menține ridicată în context european. Dar tocmai contextul european și mondial ridică semne întrebare cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare, mai ales că economia Germaniei a a trecut pe roșu și acest lucru se vede în scăderea producției manufacturiere din România. Peste Atlantic, inversarea curbei randamentelor la obligațiunile americane a trimis bursele pe roșu, după ce au apărut temeri că recesiunea se află la orizont.

Serbia va investi miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, digitală și de energie, precum și în construcția de noi locuinte, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic.

Inflația anuală din zona euro a coborât la 1,1% în iulie, de la 1,3% în luna anterioară, îndepărtându-se și mai mult de ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de aproape 2%, potrivit datelor estimative publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza privind evoluția economiei mondiale în acest an și anul viitor, avertizând că escaladarea tensiunilor comerciale între SUA și China, noi tarife vamale în sectorul auto și un Brexit dezordonat ar putea reduce și mai mult expansiunea, investițiile și ar putea întrerupe lanțurile de furnizare, transmite Reuters.

Comisia Europeană a revizuit în creștere, la 4%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, în condițiile în care, în luna mai, Executivul comunitar indica un avans al Produsului Intern Brut de 3,3%.

Institutul Național de Statistică (INS) a reconfirmat, luni, creșterea de 5%, serie brută, a economiei românești în primul trimestru al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, dar a revizuit, în jos, datele din seria ajustată sezonier. Guvernul mizează în acest an pe o creștere economică de 5,5%.

Comenzile din industria prelucrătoare germană au scăzut peste așteptări în luna mai, amplificând dovezile referitoare la o încetinire a creșterii celei mai mari economii din Europa, transmite MarketWatch.

Ungaria, România și Polonia au înregistrat, în primul trimestru din 2019, cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2018, arată a doua estimare publicată joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Banca Comercială Română estimează o creștere economică mai ridicată în acest an, după datele ridicate prezentate de Statistică pentru primul trimestru și un avans al sectorului construcțiilor rezidențiale. Pe de altă parte, analiștii BCR arată că economia este într-o debalansare nedorită și se așteaptă, de asemenea, și la o inflație mai ridicată, un motiv de îngrijorare pentru evoluția dobânzilor și cursului de schimb.

România a avut în primul trimestru a doua mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, avansul fiind de peste trei ori mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivelul UE, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Produsul intern brut a crescut cu 5% în termeni anuali, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică, față de 4,1% în trimestrul 4 din 2018.

Economia românească a menținut, în primele trei luni din acest an, ritmul de creștere din ultimul trimestru din 2018, de 4,1%, potrivit aprecierilor analiștilor intervievați într-un sondaj Bloomberg.

Creșterea economiei românești a încetinit la 3,9% în primul trimestru, de la 4,1% în ultimele trei luni din 2018, potrivit unui sondaj Reuters în rândul a nouă analiști.

Italia a redus estimările referitoare la creșterea economică din 2019 și 2020, majorând în schimb previziunile referitoare la deficitul bugetar și datoria publică, măsuri care scot în evidență problemele cu care se confruntă coaliția populistă aflată la guvernare, transmite Reuters.

Indicatorii macro-economici ai României arată cel mai rău din regiune și autoritățile ar avea la dispoziție cele mai puține unelte să întâmpine o contracție economică la nivel global, arată un raport al ING Bank. Problemele României vin din cheltuielile guvernamentale ridicate și din poziția externă dezechilibrată, ceea ce lasă puțin loc de manevră într-o perioadă cu patru rânduri de alegeri și cu un leu sub presiune, consideră analiștii băncii olandeze.

Statistica a confirmat dinamica economiei din ultimul trimestru din 2018, cu o creștere trimestrială de 0,7% și una anuală de 4,1%. Detaliile arată că avansul economiei s-a bazat în continuare pe consumul populației, dar și pe o creștere importantă a stocurilor, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă la dinamica produsului intern brut. Structura creșterii e considerată slabă de către analiștii băncilor din România, care se așteaptă la o încetinire a dinamicii PIB către sau sub 3% în acest an.

Modelul de creștere economică din România, bazată pe consumul intern, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață din Uniunea Europeană într-un mod sustenabil, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că majorările salariale semnificative și forța de muncă în scădere riscă să submineze abilitatea României de concura la nivel internațional.

Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Încrederea consumatorilor români a continuat să scadă în prima lună din 2019. Au scăzut și așteptările privind vânzările din sectorul retail, precum și sectorul construcțiilor. Industria se menține pe o tendință ușor pozitivă, însă datele privind creșterea economică la nivelul Uniunii Europene, principalul partenere comercial, arată o răcire evidentă.

Aproape jumătate dintre oamenii de afaceri consultați de EY sunt neîncrezători în privința evoluției economiei românești în următoarele 12 luni, în timp ce mai mult de un sfert au ca prioritate reducerea costurilor, ca urmare a condițiilor de afaceri. De asemenea, incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% din companiile din România, relevă raportul EY.