Rezultatele 26 - 50 din 230 pentru "crestere economica"

Slovacia și Cehia vor intra în recesiune, în timp ce economia Croației va stagna, ca urmare a efectelor măsurilor pentru combaterea epidemiei de coronavirus, arată o analiză Erste. Creșterea economică a României a fost revizuită în scădere pentru a treia oară în două săptămâni, de această dată la 1,8%, în timp ce șomajul ar urma să înregistreze una dintre cele mai mari creșteri din regiune și să ajungă la aproape 6%.

Deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de 5%, semnificativ peste ținta prevăzută de Guvern, de 3,6%, pentru anul în curs, chiar și într-un scenariu în care creșterea de 40% a pensiilor, programată în septembrie, ar fi amânată, avertizează economiștii ING Bank România. Motivele sunt avansul economic mai lent, în contextul încetinirii puternice a consumului, și cheltuielile mai mari ale statului. Măsura "distanțării sociale", recomandată acum de autorități, va avea un impact dramatic asupra sectorului serviciilor.

România a avut, în ultimul trimestru din 2019, a patra creștere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu anul precedent, și a treia creștere în ritm trimestrial, potrivit datelor revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Creșterea economică a României va fi afectată semnificativ de răspândirea coronavirusului în Europa și de încetinirea marilor economii ale UE, au calculat analiștii grupului bancar austriac Erste. Aceștia au redus estimarea de creștere a PIB pentru 2020 de la 3,5% la 3%, România fiind astfel lovită mai dur față de Cehia, Ungaria și Polonia. O creștere de numai 3% ar fi cel mai redus avans anual al PIB pentru România începând din 2012, perioadă în care economia își revenea din recesiunea determinată de criza din 2008-2010. Printre sectoarele unde va fi resimțit puternic impactul coronavirus sunt exporturile, dependente de state precum Germania și Italia, dar și serviciile, printre care și turismul, relevă date analizate de Profit.ro.

Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2018 la un nivel al produsului intern brut pe locuitor ajustat cu prețurile la 152% din media Uniunii Europene și a trecut în fața capitalei Austriei. Bucureștiul ajunge și în top 20 regiuni din UE, atât pe fondul creșterii economice, cât mai ales al ieșirii din clasament a regiunilor bogate din Marea Britanie ca urmare a Brexit. La nivelul țării, disparitățile rămân însă ridicate, cu un nivel mai lent al convergenței mai ales în Muntenia și Moldova, dar cu un avans în Vest care duce regiunea la nivelul unor bucăți din Spania și Italia, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro.

Creșterea economică din zona euro va fi probabil sub ritmul de 1,2% anticipat la jumătatea lunii februarie pentru 2020, din cauza efectelor negative ale coronavirusului, a anunțat miercuri Comisia Europeană într-o evaluare preliminară, transmite Reuters.

ING Bank a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în 2020, de la 2,7% la un avans de 3,6%, după datele peste așteptări referitoare la evoluția de anul trecut.

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Situația economică a zonei euro se va îmbunătăți treptat în acest an, în timp ce dinamica economiei românești se va reduce la 2,7%, arată analiștii OTP Asset Management. Economia se află și sub presiunea vulnerabilităților create de politica fiscală, care a devenit “un factor de risc major”, mai ales dacă vor apărea șocuri externe.

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.

Bulgaria și-a îmbunătățit prognoza de creștere pentru 2019 la 3,6%, de la o estimare anterioară de 3,4%, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Finanțelor, Vladislav Goranov, transmite Reuters.

Dacă până de curând statele din Europa de Est au rezistat cu bine la șocurile externe, chiar și atunci când Germania și alți parteneri comerciali importanți au avut probleme, datele privind avansul economic din trimestrul al treilea relevă un tablou în schimbare.

Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.

Comisia Națională de Prognoză a rectificat în scădere de la 5,5% la 4% estimarea de creștere economică pentru 2019 și de la 5,7% la 4,1% pentru 2020. Pe de altă parte, estimările privind deflatorul PIB au fost majorate, ceea ce înseamnă că produsul intern brut nominal va fi mai mare decât se estima, ca urmare a efectului inflației.

Economia britanică a crescut cu 1% în trimestrul al treilea față de perioada echivalentă din 2018, acesta fiind cel mai redus ritm anual de creștere înregistrat din primul trimestru al anului 2010 până în prezent.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a majorat miercuri prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an la 4%.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Creșterea economică trimestrială în zona euro a stagnat la 0,2% în iulie-septembrie, potrivit datelor preliminare publicate joi de Eurostat, evoluția fiind peste estimările economiștilor, care anticipau încetinirea ritmului de creștere. Datele publicate astăzi de biroul european de statistică nu includ însă evoluția celei mai mari economii europene, Germania.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere la 4% estimările privind evoluția economiei românești în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a ratei inflației și a deficitului de cont curent, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională.

Banca Mondială a revizuit puternic în creștere prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, la 4,2%.

Regiunea Europei Centrale și de Est a înregistrat o creștere fără egal în Uniunea Europeană (UE), dar, cu toate acestea, se prevede o încetinire în următorii ani, în special din cauza frânării cererii externe, potrivit unui raport transmis luni de Coface.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus previziunile de creștere economică în zona euro, atât pentru acest an, cât și pentru anul viitor. Totodată, instituția a redus prognozele de inflație pentru următorii trei ani, a anunțat președintele BCE, Mario Draghi, la o conferință de presă.