Economia a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent, cu mult peste așteptările analiștilor, anunță Institutul Național de Statistică. Dinamica anuală a încetinit însă simțitor la 1,1% de la 2,4% pe serie brută. Datele au suferit revizuiri puternice.
Economistul-șef al JPMorgan a declarat vineri că banca nu mai prognozează o recesiune în SUA în acest an și și-a mărit estimarea de creștere economică, în condițiile în care economia se extinde într-un ”ritm sănătos”, transmite Reuters.
Germania a ieșit din recesiune în al doilea trimestru, dar PIB-ul a stagnat, existând încă semne de întrebare cu privire la sănătatea celei mai mari economii europene.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit ușor în urcare prognoza privind creșterea economiei globale în acest an, pe fondul accelerării sectorului serviciilor în prima parte a anului, însă avertizează că inflația rămâne ridicată, iar producția și consumul privat dau semne de slăbiciune.
Încrederea analiștilor CFA în perspectivele economice ale României a crescut în mai față de aprilie pe fondul îmbunătățirii componentei de anticipații. Analiștii văd o inflație în scădere, dar și o creștere economică mai mică decât anul trecut, în timp ce peste o treime văd și o scădere a prețurilor imobiliarelor.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.
Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
Dinamica anuală a economiei a încetinit la 2,3% pe serie brută și cu 2,8% pe serie ajustată în primul trimestru din acest an de la 4,7%, respectiv 4,3% în trimestru din 2022, arată datele semnal de la Statistică. Creșterea secvențială s-a redus la 0,1% de la 1%. Încetinirea activității economice este mult mai pronunțată decât anticipau analiștii.
Comisia Europeană a majorat estimarea de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% la 3,2%, potrivit prognozei de primăvară.
Încrederea analiștilor în economia românească a crescut pentru a cincea lună la rând în martie. Aceștia se așteaptă la o ușoară depreciere a leului în următoarele 6-12 luni, la o temperare a inflației. 4 din 5 analiști consideră prețurile imobiliare ca supraevaluate, dar doar puțin sub jumătate se așteaptă la o scădere a acestora în următorul an.
Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Economiștii OTP Bank anticipează o încetinire a creșterii economice în acest an, pe fondul scăderii consumului. România va evita însă o recesiune tehnică și așteptările sunt și că economiile avansate vor rămâne pe creștere în acest an, chiar dacă aceasta va fi una redusă. Inflația mai mică va determina BNR să reducă dobânzile începând cu jumătatea anului și chiar să o facă substanțial până în iarnă, în condițiile în care creditarea a intrat pe o pantă descendentă, remarcă analiștii băncii ungare. Criza bancară din SUA, extinsă în Elveția, ar putea fi un factor de risc pentru regiune. Din riscurile interne, cum ar fi pericolul ca unele sume din PNRR să nu fie primite din cauza eșecului reformării sistemului pensiilor speciale, analiștii OTP cred că impactul va fi relativ redus și nu se poate compara cu ceea ce sa întâmplat Ungariei.
Economia românească este așteptată să încetinească serios în acest, dar să aibă cea mai mare creștere reală din regiune. Dinamica PIB ar urma să accelereze anul viitor, când va fi din nou cea mai ridicată între țările din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, deficitul de cont curent este așteptat să rămână la un nivel foarte ridicat, mult peste media regională.
Cele mai recente proiecții ale Fondului Monetar Internațional (FMI) referitoare la creșterea economiei mondiale în 2023 sunt prea optimiste, potrivit analiștilor Oxford Economics, care avertizează că activitatea globală încetinește, condițiile de creditare continuă să se înăsprească, iar băncile centrale ar putea să nu revină prea curând la politici monetare mai relaxate.
Economia zonei euro nu a reușit să crească la sfârșitul anului 2022, contrar estimărilor anterioare, performanțele mai slabe din Germania și Irlanda contribuind la reviziuirea cifrelor inițiale.
Sectorul construcțiilor a fost motorul creșterii economice în trimestrul al patrulea, în condițiile unei contribuții importante din partea investițiilor care au urcat dinamica la 4,6%. Pe tot anul trecut, cele mai importante contribuții la creșterea economică de 4,8% au venit din comerț și sectorul IT&C, în timp ce agricultura și industria au avut performanțe slabe.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Creșterea economică a României a fost de 4,8% în 2022, față de 5,8% în anul anterior și ușor sub estimarea oficială.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.
Zona euro este pe cale să evite o recesiune, după ce a înregistrat o creștere neașteptată la sfârșitul anului 2022, în ciuda unei inflații de două cifre și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, spune că băncile sunt împinse la precauție în perioada următoare din cauza incertitudinilor majore generate de contextul geopolitic și de cel financiar și economic. Oprescu nu este, însă, pesimist, și vedem clienții mai bine pregătiți decât la criza precedentă și un sistem bancar cu alt nivel de capitalizare și reglementare.