Rezultatele 1 - 25 din 28 pentru "crestere salarii"

Dinamica câștigului salarial net a căzut sub rata anuală a inflației în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor reale la nivelul economiei. Unele sectoare sunt mai afectate decât altele – în sectorul public salariile au fost cvasi-înghețate în ultimul an, după creșteri consistente în anii anteriori.

Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.

Volkswagen a ajuns la un acord cu sindicatele pentru mărirea salariului, după ce în ultimele săptămâni mai multe proteste au fost derulate în uzine auto din Germania.

România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.

Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.

Salariul mediu net în Capitală a crescut cu peste 12% în primele 11 luni ale anului trecut, la 3.552 lei, potrivit datelor INS citate de Agerpres, iar numărul salariaților din București a ajuns, la finele lunii noiembrie 2018, la 1.018.213 persoane, comparativ cu 993.740 persoane în perioada similară din 2017.

România trebuie să pregătească economia pentru adoptarea euro astfel încât aceasta să facă față situației în care nu va mai putea utiliza cursul de schimb pentru ajustarea dezechilibrelor. Este nevoie de o creștere accelerată a productivității muncii, peste creșterile de salarii, de venituri mai mari la bugetul de stat și de reforme structurale, spune Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României.

Statul român a băgat cărămizi de bani în ultimii ani, mai cu seamă în ultimii doi, în conturile propriilor angajați. Media salarială la stat a depășit pragul de 700 de euro net în acest an, iar funcționarii publici câștigă aproape 900 de euro, nivel similar celui din Polonia și peste cel din Ungaria. Au crescut și salariile din mediul privat, dar mult mai lent, și se află la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria și Polonia.

Creșterea economică peste așteptări din zona euro creează premisele pentru un nou val de expansiune a investițiilor, iar o parte importantă a capitalului va fi direcționată către țările din Europa Centrală și de Est, care sunt bine poziționate hartă, dar au și câteva probleme structurale, scriu economiștii ING Bank într-un raport. România este atractivă, în principal, prin costul redus cu forța de muncă, în timp ce infrastructura slabă, disparitățile regionale și legislația fiscală volatilă reprezintă minusuri.

Banca Națională a României remarcă o temperare a creșterii în termeni reali a salariului mediu net lunar, în condițiile accelerării inflației, și susține că sunt incertitudini ridicate privind câștigurile populației, în contextul transferării contribuțiilor de la angajatori în dreptul angajatului, potrivit minutelor ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală vede și o creștere economică mai mică în acest an și chiar o evoluție sub potențial în 2019. Instituția sugerează că Guvernul ar putea avea nevoie de corecții fiscale pentru a respecta ținta de deficit.

Banca Națională a României va creștere remunerațiile brute ale salariaților, astfel încât cele nete să nu fie afectate de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, ca urmare a modificărilor la Codul fiscal, au declarat, pentru Profit.ro, surse din mediul bancar.

Comisia Europeană recomandă ca majorările salariale din ultima perioadă din România să fie ținute sub control, mai ales din perspectiva faptului că cele din sectorul bugetar pot afecta mediul privat și reduce competitivitatea țării.

Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că situația din piața de muncă duce, inevitabil, spre creșterea salariilor. Întrebat cum comentează intenția Guvernului de a majora din nou lefurile bugetarilor, Mugur Isărescu a spus că trebuie să fim înțelepți și să ținem creșterile sub control.

Salariile angajaților români vor crește cu 5,7% în 2017, cel mai mare avans în termeni reali din Europa și al treilea cel mai mare la nivel mondial, potrivit estimărilor companiei americane de recrutare Korn Ferry Hay Group. În regiune, doar bulgarii și lituanienii ar urma să beneficieze de creșteri salariale reale mai mari de 4% anul viitor, media la nivelul Europei de Est fiind prognozată la 2,1%.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, dumincă, într-un interviu la Digi24, că în realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe "o creștere economică realistă" de peste 4% și pe un deficit bugetar de sub 3%, precizând, totodată, că sunt luate în calcul și cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, scrie News.ro.

Salariile din mediul privat au crescut în medie cu 3,7% în 2016, nivel ușor mai scăzut decât creșterea planificată inițial de companii (3,9%), cu cele mai mari majorări în sectorul de retail (4,3%) și al bunurilor de larg consum (5,8%) și sub media pieței în sectorul bancar (2,6%), potrivit studiului PayWell România realizat de PwC. Și pentru 2017, creșterea medie a salariilor la nivelul întregii piețe este estimată la un nivel apropiat, de 3,8%.

Banca Mondială (BM) a revizuit în creștere ușoară prognoza de creștere economică pentru România în acest an, de la 3,9% la 4%, însă a coborât semnificativ estimările pentru 2017 și 2018, avertizând că majorările salariale anunțate de Guvern și tăierile de taxe riscă să împingă țara în procedura de deficit excesiv, potrivit celor mai recente proiecții economice pentru Europa și Asia Centrală.

Parlamentul ar putea încerca să aprobe noi creșteri salariale sectorului public sau ar putea face noi promisiuni privind salariul minim în anul electoral 2016, ceea ce va pune presiune pe productivitate, estimează analiștii ING Bank.

O creștere rapidă a salariilor e semn de viitoare probleme pentru economie, pentru că naște inflație și deficite de cont curent, dacă nu e dublată de o creștere a productivității. Salariul mediu net a ajuns la un nivel record în noiembrie, de puțin peste 1.900 de lei. Este acesta un semn de pericol?