Legea dării în plată a intrat în Parlament fără un studiu de impact. Banca Națională a României a lansat o estimare potrivit căreia băncile ar putea pierde între 2 și 4 miliarde de lei din cauza legii, dar premisele pe care se bazează estimarea nu au fost făcute publice.
Aplicarea legii dării în plată în forma actuală ar putea avea ca efect creșterea "substanțială" a avansului și a dobânzilor cerute de bănci pentru creditele imobiliare, în timp ce valoarea imobilelor ar putea să scadă, a declarat, miercuri, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Liviu Voinea.
Inițiatorul legii dării în plată, deputatul Daniel Zamfir, spune că va propune un amendament care să arate clar că statul va plăti garanțiile aferente programului Prima Casă, chiar și în situația în care debitorul dă în plată.
Băncile solicită ca legea dării în plată să excludă programul Prima Casă, pentru că altfel băncile nu vor mai putea acorda credite cu garanția statului. Pe de altă parte, dacă și debitorii Prima Casă vor fi incluși în darea în plată, atunci trebuie modificată toată legislația și trebuie reformat Fondul de garantare, spune Sergiu Manea, directorul executiv al Bănci Comerciale Române.
Dacă legea dării în plată trece în formula curentă, în care se aplică și creditelor în derulare, băncile vor contesta în instanță cererile debitorilor care vor să scape de credite și vor ridica excepția de neconstituționalitate pe principiul neretroactivității legii, a explicat Steven van Groningen.
În jurul subiectului ”darea în plată” a fost plasat și cel al riscurilor asumate de părțile implicate în operațiunea de creditare: debitorul (cel care preferă să consume acum și nu mai târziu) și creditorul (care intermediază capitalurile investitorilor care preferă să consume mai târziu și nu acum). Intermedierea financiară (inclusiv cea bancară) operează cu această preferință de timp, cu cele două comportamente diferite și perfect raționale care stau la baza economisirii și, mai apoi, creditării și investițiilor.
Dacă, în general, bancherii spun că cea mai mare problemă a legii dării în plată, discutată acum în Parlament, e că se aplică pentru stocul curent, polonezul Michal Szczurek de la conducerea ING Bank România crede că cea mai mare problemă e pentru viitor. Legea va afecta încrederea investitorilor în stabilitatea legislativă a țării și va duce la creșterea avansurilor.
Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu, susține că legea dării în plată nu este o soluție viabilă pentru rezolvarea problemelor pe care le au clienții, pentru că s-ar adresa unei singure categorii de debitori. Șeful ARB crede că discuțiile pe cazuri punctuale ar putea fi o soluție și arată că băncile au încercat și până acum să ajute clienții care trec prin situații dificile.
Băncile presează puternic Parlamentul să evacueze Prima Casă din legea dării în plată. Finanțele sunt de aceeași părere cu bancherii: legea omoară programul și pune statul în imposibilitatea de a-și achita angajamentele pentru creditele acordate până acum.
Inițiatorul legii dării în plată, deputatul Daniel Zamfir, susține că introducerea plafonului de 150.000 de euro drept criteriu de aplicare a acestui principiu va constitui un subiect pe care legea va putea fi atacată, deoarece este susceptibilă de discriminare. Plafonul de 150.000 de euro a fost introdus printr-un amendament votat în plenul Senatului, deși fusese respins inițial în Comisia de buget-finanțe.
Plenul Senatului a votat un amendament al unui senator PSD prin care legea dării în plată se aplică doar creditelor cu desintație de locuințp, cu un plafon de 150.000 de euro, echivalent în lei, calculat la momentul acordării creditelor imobiliare.
Propunerea băncilor ca împrumuturile prin Prima Casă să fie excluse de la aplicare în legea dării în plată a fost preluată ca amendament de senatorii din comisiile reunite de raport, însă a căzut la vot în plenul Senatului, cu 95 de voturi împotrivă, 6 abțineri și 7 pentru.
Ministerul Finanțelor Publice spune că Guvernul susține o variantă a legii dării în plată care să apere doar cazurile sociale.
Senatul a adoptat, în unanimitate, legea prin care persoanele fizice pot ceda băncilor imobilele ipotecate, în schimbul stingerii datoriilor. În forma adoptată, legea este aplicată doar debitorilor cu credite de până la 150.000 de euro, cu destinația de locuință.
Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat în fața parlamentarilor PSD că este mandatat să renunțe la amendamentul privind retroactivitatea, astfel încât legea să fie aplicată și creditelor în derulare, potrivit mai multor surse care au participat la ședința PSD cu inițiatorii legii și cu BNR.
Proiectul de lege privind darea în plată, care permite stingerea datoriei la bancă prin predarea imobilului ipotecat către creditori, a fost introdus pe agenda ședinței de luni a plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare.
Dezbaterea privind legea dării în plată este „catastrofică”, apreciază Nicolae Petria, bancher cu ștate vechi, actualmente profesor universitar. Ambele părți, bancheri și politicieni, au creat ură prin populismul afișat. În timp ce politicienii au vorbit despre sinuciderile debitorilor, bancherii au venit și ei cu argumente emoționale și ipocrite, cum ar fi acela că nu mai dau credite ipotecare persoanelor fizice, spune profesorul de economie.
Fără case, cu propriri pe conturi, hăituiți până la sfârșitul zilelor de monstrul bicefal format din bănci și Fisc. Așa riscă să sucombe - sub dărâmăturile Primei Case - într-un scenariu advers, frumosul și frumoasa din societatea adormită, dacă vigilența noastră va lăsa să scape trunchiată legea dării în plată, act normativ îndreptat contra creditării prădătoare.
Comisia Europeană (CE) a criticat din nou proiectul de lege privind darea în plată, în raportul de țară publicat vineri, considerând că adoptarea în forma actuală ar reprezenta un risc sistemic pentru sectorului financiar-bancar, cu implicații asupra întregii economii.
Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea privind darea în plată nu va avea un impact financiar substanțial pentru Banca Comercială Română, însă creditarea ipotecară pe ansamblu va avea de suferit, urmând să fie afectați în special clienții tineri, spune Andreas Treichl, CEO Erste Group.
Dezbaterile pe tema Legii privind darea în plată au creat o mare confuzie în societate, mai ales că, de la o Lege care a fost prezentată ca având caracter social, a devenit, pe rând, o Lege a dreptății, o Lege a haiduciei și apoi o Lege economică, "o gogomănie promovată de un tânăr doctor", apreciază guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
Președintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc (PNL), a cerut, miercuri, la începutul ședinței de plen la Senat, ca pe ordinea de zi să fie pusă legea dării în plată, solicitarea acestuia fiind respinsă, la vot.
Propunerea băncilor ca împrumuturile prin Prima Casă să fie excluse de la aplicare în legea dării în plată a fost preluată ca amendament de senatorii din comisiile reunite de raport, în ședința din 17 februarie. La momentul votului, liderul de ședință a anunțat că amendamentul a fost respins.
Raportul comisiilor de fond privind legea dării în plată a fost depus la Senat și urmează a fi dezbătut în plen. Senatorii au admis mai multe amendamente la legea dării în plată, trimisă de Președinție spre reexaminare. Textul prevede restrângerea aplicării doar la consumatori, și nu la toate persoanele fizice, dar introduce și posibilitatea ca debitorii executați silit să ceară stingerea creanțelor, chiar dacă au pierdut deja imobilul ipotecat.
Peste 80% din brokerii imobiliari consideră legea dării în plată un risc major pentru piața imobiliară din România, iar 45% dintre respondenți sunt de părere că vom asista la o prăbușire a pieței imobiliare, similară celei din perioada de criză economică, în vreme ce 37% se așteaptă la o încetinire temporară a activității în acest sector.