Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.
Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.
Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.
Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.
Senatorul PSD Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, a declarat că o asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat este neconstituțională. Fostul ministru a amintit de o decizie a CCR din anul 2010, potrivit căreia a fost neconstituțională asumarea răspunderii Executivului pe Legea educației.
Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că fostul ministru de resort Eugen Teodorovici știa încă de la începutul acestui an că deficitul bugetar va depășit 4% din produsul intern brut dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare, fiind informat în acest sens de către angajați ai ministerului.
“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.
Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.
Guvernul anunță un deficit de peste 4% din PIB în acest an și analiștii stau cu ochii pe bugetul de anul viitor, care ar trebui să includă și o majorare de 40% a pensiilor din toamnă. Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal și economist șef al Raiffeisen Bank, spune că piețele nu vor finanța un deficit umflat de creșterile de pensii și că majorarea cheltuielilor sociale poate fi făcută doar prin creșterea taxelor sau reducerea altor cheltuieli, cum sunt cele de investiții, aflate oricum la un nivel foarte scăzut.
După ce jucători activi pe piața de la Londra au imprimat o mișcare de depreciere brutală ieri după închiderea pieței valutare din România, astăzi, pe o piață mai lichidă întregul impuls a fost anulat. Cursul de schimb ajuns în jurul orei 13.00 în zona de 4,78 lei/acțiune, pe fondul și unor declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu ce ar putea fi interpretate drept un mesaj de apărare a leului prin intervenții în piață. Dacă deficitul bugetar este 4,4%, „terminăm discuția cu cursul de schimb”, a afirmat acesta.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.
Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.
Ministrul Finanțelor spune că majorarea cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 va fi inclusă în bugetul de anul viitor, chiar dacă mai mulți analiști au arătat că va pune în pericol situația finanțelor publice. În contrapartidă, spune Cîțu, guvernul va adopta, cel mai probabil prin ordonanță de urgență, un set de măsuri prin care să fie stopate “scurgerile de bani din buget fără niciun fel de noimă”, astfel încât deficitul bugetar să fie “cât mai aproape de 3% din PIB” și să existe și bani de investiții publice.
Rectificarea bugetară anunțată de guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, la cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.
Guvernul a cheltuit în primele 10 luni ale anului cu 28,83 miliarde de lei, 2,8% din PIB, mai mult decât a colectat din taxe și impozite, în contextul în care cheltuielile, alimentate de costurile cu salariile bugetarilor și achizițiile de bunuri și servicii, au crescut cu 14,5%, iar veniturile cu numai 12,4%, potrivit datelor publicate astăzi de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar este cu 8 miliarde de lei mai ridicat față de 20,86 miliarde de lei, 2,2% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Nivelul deficitului a fost anunțat de oficiali, inclusiv de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, încă de la mijlocul lunii noiembrie. Execuția bugetară la 10 luni, chiar dacă deficitul este mai ridicat decât cel planificat de guvernul PSD pentru întreg anul, de 2,76%, nu reflectă situația complicată a finanțelor țării. Ministerul Finanțelor a prezentat astăzi un proiect de rectificare bugetară care urcă deficitul la 4,3% din PIB pentru întreg anul.
Deficitul bugetar pentru anul acesta va fi revizuit de la 2,76%, cât a fost ținta asumată la începutul anului, la peste 4%, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, într-un interviu acordat Bloomberg. Guvernul urmează să prezinte și să adopte săptămâna aceasta rectificarea bugetară, a anunțat premierul Ludovic Orban în declarații de presă separate de cele ale ministrului Finanțelor.
România trebuie să ia măsuri pentru corectarea deviațiilor de la obiectivele privind deficitul bugetar, potrivit vicepreședintelui Comisiei, Valdis Dombrovskis, care notează că autoritățile de la București au aplicat o politică fiscală expansionistă întro perioadă de creștere rapidă a economiei, situație ce trebuie remediată “de urgență”.
Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.
Guvernatorul BNR avertizează din nou asupra situației finanțelor publice și cere un compromis între ciclul economic și cel politic pentru a evita o corecție mai dură a economiei care să fie impuse de piețe.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Bugetul pentru primele nouă luni ale anului, perioadă pentru care sunt disponibile date detaliate, arată o situație complicată a finanțelor țării. Comparativ cu programul stabilit la început de an de guvernul PSD, veniturile sunt în urmă cu 8,7%, cel mai mare decalaj pentru perioada ianuarie-septembrie începând cel puțin din 2012, arată calculele Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ministerul nu are publicate pe site datele respective și pentru anii anteriori. Totodată, deși cheltuielile sunt și ele mai reduse față de program, procentajul cheltuielilor efectuate în cele planificate este cel mai ridicat începând din 2013.
Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului este de 2,84% din PIB, peste ținta anunțată de fostul guvern de 2,7% pentru tot anul, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Dacă noul guvern nu va face nimic, deficitul va trece de 4% anul acesta. Ministrul nu a furnizat informații clare care să susțină această ipoteză. Cîțu a afirmat și că analizează posibilitatea unei plângeri penale, care să vizeze fosta conducere a ministerului.
Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.