Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.
În perioada electorală toate partidele devin populiste în căutarea voturilor și doi ani la rând cu alegeri prezidențiale, locale și parlamentare reprezintă un dezastru pentru economie, în situația în care bugetul are nevoie de ajustări, spune Bogdan Drăgoi, președinte și director executiv al SIF Banat-Crișana.
Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că nu se va ajunge în niciun caz la un deficit bugetar de 6% din PIB în 2021, așa cum arată prognozele Comisiei Europene, și că în primă fază trebuie liniștiți cei care cer o reducere a impozitării în perioada următoare, după care trebuie luate măsuri astfel încât să nu fie bruscată economia.
Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.
Președintele Consiliului Fiscal spune că România nu va putea închide bugetul cu un deficit mai mic de 3% din produsul intern brut în acest an și avertizează că menținerea calendarului de creștere a pensiilor va duce la un deficit de 4% din PIB anul următor, 5,7% în 2021 și 7% în 2022, caz în care România ar intra în procedura de deficit excesiv și ratingul de țară ar fi afectat. “Este un scenariu moderat optimist. Doamne ferește să ai o recesiune autentică!”.
Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% PIB, peste limita de 3% admisă în UE, estimează economiștii ING Bank. Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină defcitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.
Deficitul bugetar va depăși limita de 3% din produsul intern brut în acest an și se va plasa în jurul a 4% din PIB, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Dumitru adaugă că nu mai e timp pentru noul guvern, ce se va instala abia în noiembrie, să corecteze suficient situația, în condițiile în care încasările sunt sub programări și cheltuielile sunt peste cu o diferență ce depășește un miliard de euro și se apropie de două miliarde de euro.
Deficitul bugetar al SUA a urcat cu 169 miliarde de dolari, la 1.067 miliarde de dolari în primele 11 luni din acest an fiscal, deoarece cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile obținute din colectarea taxelor, transmit Reuters și AP.
Ieșirea ALDE din coaliția guvernamentală cu PSD crește incertitudinile politice în contextul unui calendar electoral aglomerat și al amplificării dezechilibrelor macroeconomice, avertizează agenția de rating Fitch. Destrămarea coaliției are un impact negativ asupra încercărilor Guvernului de a ține deficitul bugetar sub control, dar incertitudinea politică ar putea avea și un efect pozitiv, anume că devine nesigur dacă Guvernul mai poate continua cu planurile de a majora pensiile cu 40% în septembrie anul următor, după creșterea de 15% de luna aceasta. Dacă nu va mai avea loc majorarea de anul următor, atunci s-ar reduce presiunea uriașă asupra bugetului de stat pentru o creștere a veniturilor care să acopere aceste cheltuieli, potrivit agenției de rating. Fitch nu crede Guvernul că va ține deficitul la 2,76% anul acesta și estimează că indicatorul se va situa la 3,4%, peste pragul de 3% admis în UE.
Impozitarea pensiilor speciale va fi adoptată de Guvern printr-un proiect de lege, care va fi apoi transmis pentru dezbatere și vot final în Parlament, a anunțat premierul Dăncilă. Guvernul a pregătiti anterior un proiect prin care pensiile speciale lunare să fie impozitate de la 7.000 de lei în sus.
Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.
Guvernul a avut în primele șase luni cheltuieli mai mari decât veniturile cu 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, deficitul a fost de 15 miliarde de lei, reprezentând 1,58% din PIB. Veniturile au crescut cu 12,6%, iar cheltuielile cu 14,7%, costurile cu personalul fiind mai mari cu 23,4%.
Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.
Pensiile speciale lunare vor fi limitate la 10.000 de lei, iar suma care depășește acest plafon la pensiile mari va fi impozitată cu o taxă de solidaritate, a anunțat ministrul Finanțelor,. Eugen Teodorovici, precizând să subiectul a fost discutat astăzi în ședința PSD și că urmează să fie clarificat în perioada următoare.
Pensiile speciale și indemnizațiile speciale vor fi impozitate progresiv, urmând ca un proiect în acest sens să fie pregătit de către ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, au declarat surse din PSD. Decizia a fost luată aseară la reuniunea Comitetului Executiv (CEx) al PSD. Totodată, Ministerul Finanțelor va pregăti măsuri de reducere a cheltuielilor cu impact de circa 4 miliarde de lei în deficitul bugetar, însă este dispus să accepte ca deficitul să depășească pragul de 3% dacă banii sunt folosiți pentru investiții, a declarat, tot la reuniunea conducerii PSD, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Italia a redus luni ținta de deficit bugetar pentru acest an la 2,04%, de la nivelul prevăzut anterior, de 2,4%, pentru a evita posibile măsuri disciplinare din partea Uniunii Europene, a declarat o sursă guvernamentală, citată de Reuters.
Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra deficitului extern, alături de cadrul legislativ incert și impredictibil reprezintă principalele riscuri la adresa stabilității financiare identificate de Banca Națională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa bancară, a reprezentat un risc sever, până să fie modificată.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar, cu cât sunt mai mari cheltuielile statului decât veniturile, de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,54% din PIB, în primul trimestru al acestui an, în urcare de la 4,46 miliarde lei, 0,48% din PIB, în primele trei luni ale anului trecut. Cheltuielile au crescut cu peste 13%, mai accelerat decât veniturile, care au avansat cu 12,5%. Cheltuielile statului cu personalul sunt în urcare cu aproape 26%, în timp ce sumele alocate pentru investiții au stagnat la 4,9 miliarde de lei.
România a avut, în 2018, al doilea mare nivel al deficitului bugetar din Uniunea Europeană, de 3% din PIB, arată datele biroului european de statistică, Eurostat.
Cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel începând din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în septembrie 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018. Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%. Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.
România a avut în ultimii ani deficite bugetare ridicate, în jurul limitei de 3% din PIB permisă în UE, dar raportarea la PIB a deficitului, diferența dintre venituri și cheltuieli, nu este neapărat cel mai corect indicator al impactului "găurii" din buget. România este pe ultimele locuri din UE în ce privește colectarea banilor din taxe și impozite, astfel că un deficit apropiat de 3% este mai greu de dus decât pentru o țară în care Guvernul are venituri mult mai mari ca pondere în PIB.
Potrivit proiectului de buget pe 2019, statul român a încasat în 2018 venituri din dividende de la companii la care este acționar în sumă totală de 7,11 miliarde lei, în creștere cu 32% față de 2017, și estimează pentru anul în curs încasări din această sursă în scădere doar ușoară, la 6,83 miliarde lei.