Rezultatele 1 - 25 din 54 pentru "deficit cont curent"

Deficitul de cont curent a fost de 7,73 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2020, față de 7,94 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019. Ajustarea poziției externe a scăzut în viteză față de lunile anterioare. Pe de altă parte, investițiile străine directe arată o revigorare în trimestrul trei.

Poziția externă a României a continuat și în august ajustarea pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Deficitul de cont curent s-a redus cu 18% față de primele 8 luni din 2019 la 5,79 miliarde de euro, pe fondul unor exporturi mai mari de servicii și a unor cifre mai bune din balanța de venituri. Investițiile străinilor au crescut foarte ușor comparativ cu iulie și rămân mult sub volumul de anul trecut.

În trimestrul doi din 2020, marcat sever de restricțiile impuse pentru stoparea răspândirii pandemiei de coronavirus (Covid-19), Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 82,9 miliarde de euro (2,7% din PIB), iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (14,3 miliarde de euro), Grecia (3,5 miliarde de euro) și România (trei miliarde de euro), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în primele șase luni ale anului, un deficit de 3,497 miliarde de euro, comparativ cu 4,373 miliarde de euro, în aceeași perioadă din 2019, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate joi.

Deficitul de cont curent al României s-a redus față de anul trecut pe fondul ajustărilor impuse de pandemia COVID-19. S-a adâncit deficitul comercial, dar a crescut excedentul pe servicii, în special în IT&C. Firmele străine din România au trimis mai puțini bani la acționari din dividende, dar au retras bani din capitalul subsidiarelor și au rambursat linii de credit.

Balanța externă a României s-a îmbunătățit în aprilie, pe fondul reducerii activității economice ca urmare a pandemiei COVID 19. Contul curent a rămas pe deficit, la 1,8 miliarde de euro, dar mai redus cu 21% față de primele patru luni din 2019, după un sold mai bun în servicii și venituri primare și secundare, dar cu ieșiri mai mari din comerțul cu bunuri. Investițiile străine directe au continuat să fie puternic afectate și au rămas în teritoriu negativ, după ce acționarii au retras din creditele acordat subsidiarelor, dar situația s-a ameliorat față de martie.

Poziția externă a României s-a deteriorat suplimentar în martie pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Pe de o parte, deficitul contului curent a continuat să se adâncească ca urmare a deficitului comercial, pe de altă parte finanțarea acestuia s-a deteriorat acut. Fluxul de investiții străine directe a trecut pe minus, în condițiile în care grupurile internaționale au decis ca subsidiarele din România să ramburseze anticipat finanțările și aportul de capital s-a redus.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a crescut cu 84,65% în primele două luni ale acestui an, la 325 de milioane de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2019, de 176 de milioane de euro, conform unui comunicat al Băncii Naționale a României

Excedentul de cont curent a scăzut de la 322 de milioane de euro, în ianuarie 2019, la 149 de milioane de euro, în prima lună din 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri și servicii și al scăderii excedentului din veniturile secundare. Totodată, investițiile străine directe au scăzut ca flux față de startul anului 2019, în timp ce datoria externă a crescut ca urmare a împrumutului luat de Guvern de pe piețele externe.

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Țările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al treilea al anului trecut au fost Marea Britanie (23,9 miliarde euro), Franța (4,1 miliarde euro) și România (3,6 miliarde euro), potrivit datelor publicate luni de Eurostat.

Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că discuțiile despre deprecierea cursului de schimb nu-și au rostul câtă vreme 80% din deficitul extern este generat de deficitul bugetar. Isărescu îndeamnă la calm și spune că sunt resurse în piață pentru finanțarea deficitului și că abordarea guvernului de a plăti arieratele este una corectă.

Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.

14 state membre ale Uniunii Europene au înregistrat în trimestrul doi din 2019 deficite de cont curent, cele mai mari fiind în Marea Britanie (minus 27 miliarde euro), Irlanda (minus 26,5 miliarde euro), Franța (minus 3,9 miliarde euro), Finlanda (minus 3,6 miliarde euro) și România (minus 3,4 miliarde euro), potrivit datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,135 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie, cu 38,1% mai mare față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate marți.

Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 3,401 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, crescând cu 837 milioane de euro, respectiv 32%, de la cele 2,564 miliarde de euro ale deficitului din perioada ianuarie - mai 2018.

Banca Națională a României vede presiuni de creștere a inflației dintr-o cerere internă peste așteptări și o posibilă depreciere a leului. Consumul se menține la un nivel ridicat, dar importurile în creștere pun presiune pe balanța de cont curent, lucru ce îngrijorează banca centrală din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară.

Guvernatorul Mugur Isărescu menționează creșterea deficitului de cont curent drept una dintre cele mai preocupante probleme ale Băncii Naționale. „Corecția nu se va putea face ușor și nu pocnind din degete”, spune Isărescu, care indică politica fiscală drept principala responsabilă pentru dezechilibrul extern. Dacă Guvernul nu ia măsuri, ar putea fi nevoie de o depreciere controlată a leului. „Nu avem încotro”, arată guvernatorul, care pe de altă parte susține că acum sunt presiuni pe aprecierea leului, pe fondul reorientării unor capitaluri speculative dinspre Turcia spre România.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României vede o presiune pe aprecierea leului în aceste zile, ca urmare a intrărilor de capital din afară, pe care nu o încurajează. Isărescu, proaspăt reconfirmat la șefia băncii centrale pentru un mandat de încă 5 ani, arată că este mai preocupat de creșterea deficitului de cont curent decât de inflație, pe care spune că nu vrea să o aducă în țintă cu orice costuri.

Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5% la 2,3 miliarde de euro în primele patru luni din 2019, de la 1,66 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2015, pe fondul creșterii mai accelerate a importurilor de bunuri și servicii în comparație cu exporturile. Totodată, investițiile străine directe sunt în scădere și acoperă doar parțial deficitul.

Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, cu impact negativ asupra deficitului extern, alături de cadrul legislativ incert și impredictibil reprezintă principalele riscuri la adresa stabilității financiare identificate de Banca Națională a României. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că OUG 114/2018, prin care a fost introdusă taxa bancară, a reprezentat un risc sever, până să fie modificată.