România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.
Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, în perioada ianuarie - septembrie 2022, un deficit de 20,181 miliarde euro, comparativ cu 12,640 miliarde euro în perioada ianuarie - septembrie 2021, informează Banca Națională a României printr-un comunicat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei României în 2022, însă a redus ușor proiecțiile pentru anul viitor, pe fondul așteptărilor privind încetinirea economiei globale.
Uniunea Europeană a înregistrat un deficit de cont curent de 37,4 miliarde de euro în al doilea trimestru al acestui an, în rândul statelor membre cele mai mari deficite fiind înregistrate în Franța (15,6 miliarde de euro) și România (11 miliarde de euro), conform estimărilor publicate de Eurostat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.
Deficitul de cont curent al Turciei va atinge în iunie un nivel record de 3,4 miliarde de dolari, iar până la sfârșitul anului va ajunge la peste 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care este accentuat de creșterea prețurilor energiei, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters în rândul analiștilor.
Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.
Uniunea Europeană a înregistrat excedent de cont curent în primul trimestru din 2022, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (minus 10 miliarde de euro), Polonia (minus 8,9 miliarde de euro), Grecia (minus 6,5 miliarde de euro), Italia (minus 6,4 miliarde de euro) și România (minus 5,3 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul de cont al balanței de plăți a ajuns la 7,57 miliarde de euro în intervalul ianuarie-aprilie din acest an, față de 4,11 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica contului curent a continuat să se înrăutățească, pe fondul creșterii importurilor nete de bunuri și al ieșirilor de bani din contul veniturilor primare. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a adâncit de la 2,7 miliarde de euro în primele trei luni din 2021 la circa 4,7 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii pe deficit al contului de venituri primare. Investițiile străine directe au continuat să crească.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare.
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 49,6 miliarde de euro (1,3% din PIB) în trimestrul patru din 2021, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Belgia (minus 6,2 miliarde de euro), Grecia (minus 5,2 miliarde de euro), Polonia (minus 4,7 miliarde de euro) și România (minus 4,4 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Deficitul de cont curent a crescut în 2021 cu 55% la aproape 17 miliarde de euro, cu 6 miliarde peste nivelul din 2020. Comerțul cu bunuri a generat cea mai mare parte din deteriorare, dar și balanța intrărilor din venituri a înregistrat date mai slabe. Pe de altă parte, date mult mai bune vin din zona investițiilor străine directe, unde fluxul a crescut de mai bine de două ori la 7,25 miliarde de euro, insuficient însă pentru a acoperi deteriorarea balanței de plăți.
În trimestrul al treilea al anului trecut, Uniunea Europeană a înregistrat, pe ansamblu, un excedent de cont curent de 72,1 miliarde euro, însă în rândul țărilor membre, cele mai mari deficite de cont curent au fost înregistrate în România (minus 4,9 miliarde de euro) și Polonia (minus 3,5 miliarde de euro), arată datele publicate de Eurostat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade și investițiile străine directe continuă să recupereze.
Țările membre UE cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al doilea au fost Franța (șase miliarde euro), Grecia (4,7 miliarde euro) și România (4,6 miliarde euro), arată datele publicate de Eurostat.
Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.
“Guvernul premierului Cîțu este aproape de colaps.". Leul are o traiectorie mult mai puțin volatilă decât a restului monedelor, urmare a intervențiilor BNR. Pe de altă parte, odată ce a scăzut, moneda românească nu mai revine.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.