Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de puțin peste 2%, semnificativ mai lent comparativ cu proiecțiile anterioare.
Noua prognoză a fost revizuită în scădere cu 0,7 puncte procentuale, de la o creștere de 3,1% estimată în octombrie, potrivit celei mai recente ediții a raportului FMI privind perspectivele economiei globale.
Comisia Europeană estimează o creștere economică de 2,5% în România pentru acest an, în timp ce Banca Mondială se așteaptă la un avans ușor mai mare, de 2,6%.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În 2024, economia românească este estimată să accelereze la 3,7%, potrivit FMI.
Instituția financiară internațională și-a înrăutățit puternic prognozele de creștere și pentru economiile Ungariei și Bulgariei, la 0,5% și 1,4%, față de un avans de 1,8% și, respectiv 3% anticipat în octombrie.
În schimb, FMI nu mai estimează o contracție în Rusia acest an. Economia țării este așteptată să crească cu 0,7%, comparativ cu o scădere de 2,3% preconizată anterior.
La nivel global, FMI estimează o creștere economică de 2,8% în 2023, ușor sub creșterea de 2,9% estimată la începutul anului. Se așteaptă ca economiile avansate să înregistreze o încetinire pronunțată a creșterii, de la 2,7% în 2022 la 1,3% în 2023.
Într-un scenariu alternativ “plauzibil”, ce presupune o presiune suplimentară asupra sectorului financiar, creșterea economiei mondiale ar încetini la aproximativ 2,5% în 2023 – cea mai slabă rată de creștere din 2001, cu excepția crizei financiare din 2009 și a primului an de pandemie, potrivit FMI.
“La suprafață, economia mondială pare pregătită pentru o redresare treptată după loviturile puternice ale pandemiei și ale războiului neprovocat al Rusiei în Ucraina. China își revine puternic în urma redeschiderii economiei. Întreruperile lanțului de aprovizionare se reduc, iar perturbările cauzate de război pe piețele energetice și alimentare se diminuează. În același timp, înăsprirea masivă și sincronizată a politicii monetare de către majoritatea băncilor centrale ar trebui să înceapă să dea roade și inflația să revină spre ținte. Cu toate acestea, sub suprafață, turbulențele se adună, iar situația este destul de fragilă, după cum ne-a reamintit recenta rundă de instabilitate bancară”, se arată în raport.
FMI notează că inflația este mai persistentă decât se anticipa chiar în urmă cu doar câteva luni.
“În timp ce inflația globală a scăzut, acest lucru reflectă, în principal, inversarea bruscă a prețurilor energiei și alimentelor. Dar inflația de bază, care exclude componentele volatile ale energiei și alimentelor, nu a atins încă un nivel maxim în multe țări”, potrivit instituției financiare.
FMI estimează o inflație medie anuală de 10,5% în România în acest an, care ar urma să decelereze la 5,8% în 2024.
Deficitul de cont curent este așteptat să se reducă de la 9,3% din PIB în 2022 la 7,9% din PIB în 2023 și la 7,7% din PIB în 2024.
