Piața pare să o fi luat cu mult înaintea BNR deja. Rata dobânzii cheie este cel mai adânc în teritoriu negativ în România în comparație cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est, însă acest lucru nu e valabil și pentru rata interbancară la 3 luni.
Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.
Cheltuielile pentru investiții au ajuns abia la 21 miliarde de lei pentru primele șase luni din acest an, sumă care reprezintă mai puțin de un sfert din ținta de 88,8 miliarde lei planificată de Guvern pentru întreg anul 2022. Rămânerea în urmă a cheltuielilor cu investițiile ajută pentru moment și datele privind deficitul bugetar, aflat, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor, la 1,71% din PIB, față de o estimare de 5,84% pentru întreg anul. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a transmis că ministerele care nu au realizat investițiile conform planului nu vor pierde bani, obiectivul pentru investiții urmând să fie menținut.
Guvernul a încheiat primele șase luni cu un deficit, diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, de 23,51 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 33,81 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB. Veniturile statului sunt mai mari cu 23% față de prima jumătate a anului trecut, ca urmare a încasărilor mai ridicate inclusiv din TVA, în timp ce cheltuielile s-au mărit cu 14,3%. Dintre cheltuielile cu impact semnificativ în buget, cele de personal au urcat cu 4,7%, iar cele cu asistența socială (în principal pensiile) au fost mai mari cu 16,8%.
Criza de personal care a declanșat haosul din aeroporturi în această vară reflectă un deficit de 1,2 milioane de lucrători în sectorul turismului și călătoriilor din întreaga Uniune Europeană, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism (WTTC).
Excedentul de cont curent al Rusiei a atins un nivel record de 70,1 miliarde de dolari în al doilea trimestru, pe măsură ce creșterea explozivă a veniturilor rezultate din exporturile de energie și materii prime a contribuit la contracararea impactului sancțiunilor impuse Moscovei de SUA și Europa pentru invadarea Ucrainei, transmite Bloomberg.
Deficitul comercial al României a crescut la 12,7 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, cu 3,8 miliarde de lei, sau peste 40%, mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual la 4,75%, peste așteptările analiștilor, care anticipau un avans de 0,75 puncte. Este a doua ședință la rând când banca centrală aplică un pas mai accelerat de creștere a dobânzilor, dar chiar și în aceste condiții rămâne ultima din Europa Centrală și de Est. Rata Lombard, considerată mai relevantă pentru dobânzile din piață, a fost majorată în același ritm și a ajuns la 5,75% pe an.
Uniunea Europeană a înregistrat excedent de cont curent în primul trimestru din 2022, iar țările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost Franța (minus 10 miliarde de euro), Polonia (minus 8,9 miliarde de euro), Grecia (minus 6,5 miliarde de euro), Italia (minus 6,4 miliarde de euro) și România (minus 5,3 miliarde de euro), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Economiștii așteaptă o nouă creștere a ratei cheie a Băncii Naționale a României, care trebuie să țină ritmul cu băncile centrale din regiune, în condițiile în care are cea mai mică dobândă.
Germania a raportat primul deficit comercial lunar din ultimele trei decenii, după ce exporturile au scăzut în mod neașteptat în luna mai.
Guvernul a înregistrat un deficit de 20,9 miliarde lei în primele cinci luni ale acestui an, în scădere față de deficitul de 26,18 miliarde leidin aceeași perioadă a anului 2021. Ca procent din PIB, deficitul a scăzut cu 0,64 puncte procentuale pe primele cinci luni față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au urcatcu 0,37 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.
Deficitul de cont al balanței de plăți a ajuns la 7,57 miliarde de euro în intervalul ianuarie-aprilie din acest an, față de 4,11 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica contului curent a continuat să se înrăutățească, pe fondul creșterii importurilor nete de bunuri și al ieșirilor de bani din contul veniturilor primare. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul comercial al Statelor Unite a înregistrat în aprilie cea mai mare scădere din ultimii 9 ani și jumătate, deoarece exporturilor care au crescut la un nivel record, fiind probabil ca activitățile comerciale să contribuie la creșterea economică în actualul trimestru, transmite Reuters.
Bugetul a înregistrat un deficit de 16,33 miliarde lei în primele patru luni, în scădere față de deficitul de 20,7 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a prezentat, în ședința Guvernului, datele execuției bugetare pentru primele 4 luni, anunțând un deficit de 1,23% din PIB, în scădere cu 0,5 procente comparativ cu anul trecut.
România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice și trebuie să accelereze politicile fiscale în vederea încetării situației de deficit excesiv, potrivit Comisiei Europene, care recomandă, de asemenea, autorităților să pună în aplicare măsurile din PNRR și să reducă dependența de combustibilii fosili.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a adâncit de la 2,7 miliarde de euro în primele trei luni din 2021 la circa 4,7 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii pe deficit al contului de venituri primare. Investițiile străine directe au continuat să crească.
Guvernatorul Mugur Isărescu a criticat din nou poziția fiscală dezechilibrată a României, care în ultimii ani a acumulat deficite bugetare, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 90% din venituri. Inflația ar putea intra într-o spirală dacă salariile vor fi majorate în perioada următoare, și deciziile devin mai dificile, avertizează Isărescu.
Deficitul balanței comerciale în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2022 a fost de 7,168 miliarde de euro, cu 1,830 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit de cont curent din regiune, acestea reprezentând mari vulnerabilități macroeconomice, atrage atenția Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Dacă aceste deficite nu vor fi corectate ordonat, România ar putea ajunge într-o situație mai grea decât cea a Greciei, pentru că creditorii nu-și vor lua niciun haircut.
România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat
Guvernul a încheiat primele trei luni cu un deficit bugetar de 15,7 miliarde lei, mai mult cu peste 1 miliard comparativ cu 14,63 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), deficitul a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale, de la 1,24% din PIB în ianuarie-martie anul trecut la 1,19%. Pentru a acoperi deficitul, diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, Guvernul se împrumută, iar aceste împrumuturi sporesc datoria publică. Veniturile pentru primele trei luni sunt în urcare cu 21,3% față de anul trecut, în timp ce cheltuielile sunt și ele mai mari cu 19,2%. Se remarcă scădere încasărilor din impozit pe profit, cu 74%, creșterea veniturilor din TVA cu 39,3%, dar și majorarea costurilor cu dobânzile cu 61,4%, la 5,76 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de personal nu s-au modificat semnificativ.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a României a fost de 4,581 miliarde de euro, în primele două luni din acest an, mai mare cu 1,504 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2021, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).