Deficitul bugetar al Statelor Unite a scăzut la jumătate în anul fiscal 2022, înregistrând cel mai mare declin din istorie, după doi ani de cheltuieli uriașe legate de Covid-19, transmite CNBC.
În timp ce Germania se confruntă cu o criză energetică care îi amenință poziția de lider industrial, o lipsă acută de forță de muncă agravează problemele producătorilor, care se luptă deja să rămână competitivi.
Uniunea Europeană a înregistrat în august un deficit al balanței comerciale de 64,7 miliarde de euro, față de un deficit de 7,1 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării prețurilor energiei, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a menținut neschimbată prognoza privind creșterea economiei României în 2022, însă a redus ușor proiecțiile pentru anul viitor, pe fondul așteptărilor privind încetinirea economiei globale.
Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele opt luni ale acestui an a crescut cu 7,381 miliarde euro, la 22 miliarde de euro, în condițiile în care exporturile au urcat cu 25,1%, iar importurile s-au majorat cu 31%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Uniunea Europeană a înregistrat un deficit de cont curent de 37,4 miliarde de euro în al doilea trimestru al acestui an, în rândul statelor membre cele mai mari deficite fiind înregistrate în Franța (15,6 miliarde de euro) și România (11 miliarde de euro), conform estimărilor publicate de Eurostat.
Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la 6,25%, de la 5,50%, peste așteptările analiștilor.
Economiștii așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze dobânda cheie la ședința de politică monetară de miercuri la 6% pe an. Banca centrală ar urma să reducă astfel pasul de majorare a dobânzilor cu speranța că inflația va scădea în perioada următoare după vârful din vară, în timp ce economia ar urma să încetinească substanțial pe fondul creșterii prețurilor la energie.
Rusia intenționează să cheltuie anul acesta 3.190 miliarde de ruble (54,62 miliarde de dolari) din Fondul său suveran național (NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar, conform unui proiect de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe, transmite Reuters.
Guvernul a înregistrat pentru primele opt luni ale anului 2022 un deficit de 32,98 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,33% din PIB la 2,4% din PIB. Deficitul redus este determinat de avansul substanțial al veniturilor, cu 22%, un factor important fiind inflația, în timp ce cheltuielile au urcat cu 16,7%, cu un plus de 4,5% la salariile din sectorul public, 16,55 în plus la bunuri și sericii și o creștere de 17,8% la asistență socială, în principal pensii.
Germania a făcut presiuni să obțină contracte pentru gaze naturale lichefiate (GNL) cu producătorii din Golf, iar alte state europene au evidențiat măsuri de conservare a energiei, în timp ce livrările rusești au loc la niveluri foarte reduse, pe măsură ce iarna se apropie, transmite Reuters.
Cheltuielile pentru publicitate din industria auto americană au scăzut cu 4% primele șapte luni ale acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, deoarece deficitul de stocuri a redus vânzările, chiar dacă cererea de vehicule a rămas puternică, potrivit datelor unei firme de cercetare de publicitate, citată de Reuters.
Uniunea Europeană a înregistrat în iulie un deficit al balanței comerciale de 42,3 miliarde de euro, față de un plus de 15,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele șapte luni ale acestui an a crescut cu aproape 5,9 miliarde euro, la 18,77 miliarde euro, în condițiile în care exporturile au urcat cu 23,9%, iar importurile s-au majorat cu 29%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală s-a adâncit în august după două luni consecutive de ameliorare. Lichiditatea strânsă din piață a pus presiune pe dobânzile interbancare, care au crescut cu mai mult decât pasul cu care au fost majorate ratele de referință de către Banca Națională a României.
Statul a înregistrat un deficit bugetar de 26,69 miliarde de lei pentru primele șapte luni ale acestui an (ianuarie-iulie), în scădere față de deficitul de 33,97 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele șapte luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,87% din PIB la 1,94% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,97 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din alte impozite pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, impozit pe profit și TVA, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat o cvasi-stagnare.
Rectificarea bugetară aprobată astăzi de Guvern prevede majorarea deficitului bugetar de la 77,5 miliarde lei, ținta stabilită la început de an, la 80,15 miliarde lei, în timp ce ponderea în PIB stagnează la 5,8%. Guvernul a revizuit proiectul inițial de rectificare, pentru a da fonduri suplimentare autorităților locale pentru decontarea transportului elevilor +500 milioane lei, precum și 600 milioane lei pentru proiecte derulate prin programul PNDL. Printre revizuirile semnificative în minus sunt o reducere cu 300 de milioane de lei a alocării suplimentare pentru fondul de rezervă al Guvernului, de la 1 miliard de lei la 700 milioane de lei, precum și o tăiere cu 400 de milioane de lei a sumei pe care executivul a decis să o aloce suplimentar pentru decontarea concediilor de odihnă.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a urcat la 15,44 miliarde de euro în primele șase luni ale acestui an, mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Deficitul de cont curent al Turciei va atinge în iunie un nivel record de 3,4 miliarde de dolari, iar până la sfârșitul anului va ajunge la peste 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care este accentuat de creșterea prețurilor energiei, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters în rândul analiștilor.
Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5%, cel mai ridicat nivel de după februarie 2012, însă sub așteptările analiștilor. Banca centrală vede o inflație în scădere graduală după trimestrul al treilea din acest an, însă aceasta se va menține mai ridicată decât anticipa anterior. Economia ar urma să încetinească, în timp ce războiul și poltica fiscală reprezintă surse majore de incertitudini și risc.
Piața pare să o fi luat cu mult înaintea BNR deja. Rata dobânzii cheie este cel mai adânc în teritoriu negativ în România în comparație cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est, însă acest lucru nu e valabil și pentru rata interbancară la 3 luni.