Banca Națională a României explică pasul „prudent” de reducere a dobânzii cheie prin riscurile mari prezente în economie, în special cele venite din zona fiscal-bugetară. Creșterea salariilor la stat și a salariului minim este de așteptat să pună presiune și pe salariile din privat, ceea ce duce la creșterea cererii de consum, în condițiile în care economia este așteptată oricum să accelereze. Totuși, BNR vede o inflație într-o scădere mai pronunțată decât anticipa în primăvară.
Rata anulă a inflației a scăzut în iunie la 4,9%, față de 5,1% în luna precedentă, și la cel mai redus nivel de după iulie 2021. Inflația lunară a fost de 0,24%, peste nivelul din precedentele două luni.
Excedentul de lichiditate înregistrat de sistemul bancar în raport cu Banca Națională a României a crescut în iunie la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Banii mulți din piață vor alimenta scăderea dobânzilor practicate de bănci, pe măsură ce BNR reduce dobânzile de referință.
Banca Națională a României a tăiat cu 0,25 puncte procentuale la 6,75% rata dobânzii de politică monetară. În același pas au fost reduse și rata facilității de depozit, la 5,75% și cea a facilității de credit, la 7,75%. Este prima scădere a dobânzilor BNR după ianuarie 2021 și era larg anticipată de analiști, în contextul scăderii inflației până spre 5%. BNR vine din nou cu avertismente în ceea ce privește situația fiscală și creșterea salariilor.
Economiștii anticipează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de vineri, 5 iulie, pentru prima dată după ianuarie 2021, pe fondul scăderii ratei inflației, deși riscurile fiscale s-au amplificat.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 5,1% pe an, de la 5,9% în aprilie, mai rapid decât în prognoza băncii centrale, pe fondul ieftinirii gazelor și legumelor. Prețurile au scăzut ușor față de aprilie. O analiză mai detaliată la nivelul coșului de consum arată că presiunile de creștere a prețurilor au rămas extinse, ceea ce complică calendarul BNR a mult-așteptatelor reduceri de dobânzi.
Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în scădere cu 8% în mai față de aprilie, care a rămas însă la un nivel foarte ridicat în context istoric. Sistemul bancar are la dispoziție mai multe depozite decât poate plasa în credite și titluri de stat, astfel că ajunge să parcheze banii la BNR.
Banca Națională a României va lua deciziile în funcție de datele economice publicate, spune guvernatorul Mugur Isărescu. După ce a lăsat în ofsaid analiștii, după ce a spus destul de clar că banca așteaptă două luni cu inflație în scădere, pentru a reduce rata cheie – ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la ședința de luni -, Isărescu dă acum semnale că, dacă inflația va scădea în continuare, o reducere a dobânzilor ar putea veni în iulie.
Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie. Prețurile aproape au stagnat în termeni lunari, cu influență mare din partea electricității și gazelor, care s-au ieftinit substanțial și au tras în jos categoria mărfurilor nealimentare.
Excedentul de lichiditate din sectorul bancar în raport cu banca centrală a crescut în aprilie, după două luni consecutive de scădere, și s-a apropiat de nivelul de 50 de miliarde de lei. Condițiile financiare rămân relativ relaxate, dar BNR a amânat, cel mai probabil pentru la vară, momentul pentru prima tăiere de dobândă din actualul ciclu monetar, cred analiștii.
Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară la 7% pe an, în timp ce cei mai mulți analiști se așteptau la o reducere, deși părerile erau destul de împărțite. Banca centrală își va rectifica în creștere prognoza de inflație.
Cei mai mulți analiști bancari estimează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de luni, 13 mai. Doar că pe măsură ce ne-am apropiat de data ședinței, unii analiști nu mai sunt chiar atât convinși că BNR va veni acum cu prima reducere din ultimii trei ani, iar alții cred că aceasta va fi amânată. Peisajul s-a complicat după adâncirea derapajului fiscal la început de an și accelerarea consumului, peste care se suprapune calendarul electoral, dar și faptul că la BNR se va alege noua conducere, care ar putea fi tot cea de acum.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
Rata inflației s-a menținut la peste 7% pentru a doua lună la rând în februarie, peste așteptările analiștilor, care acum exclud o scădere a dobânzii BNR la ședința din aprilie. Mai mult, inflația persistentă, mai ales în sectorul serviciilor, ar putea ține dobânzile băncii centrale la un nivel mai ridicat în acest an decât era anticipat.
Excedentul de lei din sectorul bancar a scăzut cu peste o cincime în februarie. Vine însă de la un nivel record și băncile se scaldă în continuare în echivalentul a aproape 10 miliarde de euro, bani pe care îi plasează seară de seară la BNR la o dobândă de 6%. În vreme ce ROBOR a continuat să scadă, dobânzile la tranzacțiile interbancare ce stau la baza IRCC au crescut ușor față de februarie.
Excedentul de lichiditate din piața bancară a ajuns la un nou nivel record în ianuarie și se menține de mai bine de un an la niveluri foarte ridicate. Guvernatorul Mugur Isărescu îl explică prin sumele mari în valută de pare Ministerul Finanțelor le schimbă la BNR și care în cele din urmă ajung în conturile din bănci. Pe de altă parte, leii mulți din piață nu au pus presiune pe creșterea cursului, remarcă Isărescu, ba chiar banca centrală a cumpărat anul trecut valută pentru a preveni o apreciere a monedei naționale, pe care nu ne-o permitem.
Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.
Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.
Excedentul de lichiditate din piața interbancară atinge un nou record în ianuarie, spulberând precedentul maxim atins în decembrie. ROBOR și dobânzile medii la tranzacțiile interbancare au continuat să scadă.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Banca Națională a României nu a făcut nicio mutare la prima ședință de politică monetară din 2024. Banca centrală notează scăderea peste așteptări a inflației pe final de an, precum și încetinirea semnificativă a economiei. Se așteaptă la o revenire pe creștere a inflației în ianuarie, ca urmare a creșterii taxelor și accizelor, urmată de o scădere mai pronunțată decât estima în raportul din noiembrie.