Banca Națională a României nu a făcut nicio mutare la prima ședință de politică monetară din 2024. Banca centrală notează scăderea peste așteptări a inflației pe final de an, precum și încetinirea semnificativă a economiei. Se așteaptă la o revenire pe creștere a inflației în ianuarie, ca urmare a creșterii taxelor și accizelor, urmată de o scădere mai pronunțată decât estima în raportul din noiembrie.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
BNR a păstrat, cum era așteptat, pentru a opta ședință la rând rata de politică monetară la 7% pe an, nivel stabilit încă din ianuarie 2023. Banca centrală atrage atenția cu privire la riscurile provenite din politica fiscal-bugetară și ridică din nou ipoteza unor măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului.
Chiar dacă inflația a continuat să scadă în decembrie și a ajuns la o rată anuală de 6,6%, sub cea prognozată de BNR de 7,5%, banca centrală preferă să fie prudentă cu relaxarea suplimentară a politicii monetare.
Încă din toamna lui 2022, sistemul bancare se află pe un excedent de lichiditate, ajuns la un nivel record în ultima parte a lui 2023, care a pus presiune pe scăderea dobânzilor interbancare până la spre nivelul ratei facilității de depozit de 6% pe an, devenită de facto dobânda de referință a pieței.
Celelalte bănci centrale din regiune, dintre care cea mai relevantă este Banca Poloniei, au început deja să scadă dobânzile cheie.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației se va mări în prima lună a anului curent și își va relua apoi descreșterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului –, precum și dinamica în descreștere a prețurilor importurilor”, arată BNR în comunicatul privind decizia de politică monetară.
Banca centrală estima inflația la 7,7% la finele lunii martie, 6,8% la jumătatea anului, 5,7% în toamnă și 4,8% la sfârșitul lui decembrie. Potrivit noilor evaluări, inflația va fi sub aceste cifre.
Scăderea mai accelerată a inflației și decelerarea economiei sunt semnale că dobânzile ar putea scădea suplimentar. Însă, BNR notează că în trimestrul al patrulea din 2023 este probabil ca economia să fi crescut mai mult decât era anticipat anterior. Banca scoate în evidență creșterea comerțului cu amănuntul în octombrie, atenuarea contracției producției industriale și creșterea cu două cifre a volumului de activitate în construcții.
Ca în fiecare comunicat din ultimii ani, BNR atrage din nou atenția cu privire la riscurile venite dinspre guvern.
„Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg totuși din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024”, arată BNR.
Din nou, BNR mai subliniază și că la măsurile fiscal-bugetare existente – dintre care multe au intrat în vigoare de la începutul anului – s-ar mai putea adăuga altele, astfel încât deficitul bugetar să scadă, după ce anul trecut a fost depășită ținta inițială de 4,4% din PIB și s-a ajuns mai aproape de 6% (după varianta ESA).
„Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având în vedere execuția bugetară din 2023 și coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum și implicațiile noii legislații privind pensiile și dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE”.
Dincolo de derapajul fiscal, o sursă de alimentare a inflației este piața muncii, unde salariile au o creștere de două cifre. Aici, BNR notează că efectivul salariaților nu mai este în creștere, dar și că șomajul se menține neschimbat, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ.
Alte riscuri interne vin din absorbția sub țintă a fondurilor europene, în timp ce în plan extern BNR menționează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și creșterea economică slabă din Europa.
Analiștii se așteaptă ca BNR să scadă dobânda cheie în această primăvară, începând cu ședința din luna mai.
