Banca Națională a Poloniei a redus cu 0,75 puncte procentuale dobânda de politică monetară, cu mult peste așteptările pieței. Mișcarea agresivă de relaxarea a atras deprecierea imediată a zlotului. Mutările băncii centrale din Polonia sunt urmărite și de la București și sunt considerate cele mai reprezentative pentru viitoarele decizii ale BNR.
Sectorul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în raport cu banca centrală de 26 de miliarde de lei în iulie, în creștere față de luna precedentă. Ratele interbancare de dobândă au scăzut ușor.
Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7%, în linie cu estimările analiștilor. BNR se așteaptă la o creștere economică modestă în trimestrele 2 și 3, mai temperată decât s-a anticipat anterior. Perspectivele inflației sunt marcate de incertitudinile care vin din plafonarea adaosului comercial și măsurile fiscale ce se prefigurează.
Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda cheie la 7% în ședința de politică monetară de azi, 7 august, când va fi aprobat și noul raport privind inflația. Inflația este așteptată să fi coborât la un nivel de o singură cifră în iulie, dar unii analiști vorbesc deja de un risc în creștere privind prețurile de consum, având în vodere modificările fiscale inerente.
Piața muncii a revenit între principalele preocupări ale Băncii Naționale a României, în condițiile în care salariile cresc cu două cifre. Banca centrală este preocupată mai ales de creșterea ”deosebit de alertă și în continuă accelerare” a costului unitar cu forța de muncă, mai ales în industrie. Pe fondul unei penurii de muncitori calificați, BNR vede în continuare presiuni de creștere a salariilor, însă se așteaptă ca acestea să fie temperate de răcirea creșterii economice.
Excedentul net de lichiditate al sistemului bancar în raport cu Banca Națională a României a scăzut ușor în iunie, pentru a doua lună consecutiv, dar se menține la un nivel foarte ridicat istoric.
Banca Națională a României a menținut nemodificată rata cheie la 7%, decizie în rând cu așteptările economiștilor din bănci. BNR notează ca incertitudine la adresa perspectivelor inflației măsura recentă de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază.
Analiștii se așteaptă ca Banca Națională a României să aștepte cuminte scăderea inflației înainte să scadă dobânzile. Cu intrări mari de valută și un excedent record de lichiditate, leul se menține sub pragul de 5 unități/euro, dar economiștii văd o depreciere din toamnă. De anul viitor am putea vedea și primele scăderi ale ratei de politică monetară, dar BNR va fi cu un ochi la cheltuielile electorale.
Excedentul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală a scăzut ușor în mai, dar rămâne la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Cotațiile ROBOR la 3 și 6 luni au continuat să scadă, în timp ce media la tranzacțiile interbancare a rămas înfiptă la nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit.
Banca Națională a României a menținut neschimbată dobânda de politica monetară, în liniile cu așteptările analiștilor. BNR menționează din nou politica fiscală ca sursă ridicată de risc și incertitudine, în contextul execuției bugetare din primul trimestru care arată un deficit peste așteptări.
Analiștii cred că și la ședința de politică monetară de azi BNR o să mențină neschimbată rata cheie la nivelul de 7% pe an. Foarte așteptat este raportul de inflație ce urmează să fie publicat ulterior și în care BNR va arăta noua prognoză.
Excesul de bani din sistemul bancar a atins un nou nivel record în aprilie, pentru a doua lună la rând, ceea ce a contribuit la o scădere suplimentară a dobânzilor din piața interbancară. Guvernul ar putea fi responsabil de creșterea excesului de lei prin cheltuirea valutei agonisite la BNR.
Banca Națională a României menționează execuția bugetară de la începutul anului printre riscurile la adresa situației macroeconomice, în condițiile creșterii abrupte a deficitului fiscal. Banca se așteaptă, la fel ca cei mai mulți analiști, la încetinirea creșterii economice, deși vede presiuni în continuare în piața muncii pe creșterea salariilor. Cursul de schimb este amenințat de deficitul extern și cel fiscal, dar și de mediul internațional, deși în ultima vreme leul a fost susținut de intrările de capital în căutare de randamente.
Sistemul bancar și-a majorat cu un sfert excedentul de lichiditate în raport cu BNR în martie și a ajuns la un nou nivel record, ceea ce a determinat o nouă scădere a dobânzilor. BNR a cumpărat din nou titluri de stat, după o pauză de 9 luni.
Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală vede riscuri mai mari de creștere prețurilor din penuria de legume la nivel european și din decizia cartelului OPEC de reducere a producției de petrol, în timp ce la riscurile economice se adaugă și efectele crizelor bancare din SUA și Elveția asupra piețelor emergente.
Banca Națională a României este așteptată să mențină neschimbate ratele de politică monetară în ședința ținută marți, 4 aprilie. Banca centrală ar putea adopta, însă, un ton mai strict ca urmare a deprecierii ușoare a leului din ultima săptămână, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piață.
Excesul de lichiditate din bănci a rămas la un nivel apropiat de cel record și în februarie, evoluție ce a ținut la nivelul ratei facilității de depozit dobânzile la tranzacțiile interbancare. Banca centrală nu a intervenit cu operațiuni de sterilizare a lichidității. ROBOR și-a continuat scăderea, inclusiv pe fondul așteptărilor de reducere a inflației, și a redus din ecartul foarte mare față de IRCC.
Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7% pe an și a păstrat nemodificate și celelalte rate ale facilităților permanente, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală se așteaptă la o descreștere ”semnificativ mai alertă” a ratei anuale a inflației, îndeosebi din trimestrul al treilea.
Economiștii din bănci cred că Banca Națională a României va menține nemodificată rata de politică monetară la 7% în ședința de joi, 9 februarie, nivel care ar putea fi menținut pe parcursul întregului an, deși inflația este în continuare ridicată și va rămâne mult peste țintă. Politica recentă a BNR e motiv de bucurie pentru debitori: pe fondul unui excedent record de lichiditate, cotațiile ROBOR au continuat să scadă de la începutul anului, în timp ce media de dobândă la tranzacțiile interbancare s-a așezat în jurul ratei pentru facilitatea de depozit.
Sistemul bancar a înregistrat un excedent record de lichiditate cu banca centrală în ianuarie. Deși BNR a majorat rata cheie, dobânzile din piața interbancară fie au stagnat, fie au continuat să scadă.
Majorarea ratei cheie cu 0,25 puncte procentuale în prima ședință din acest an a fost și ultima din actualul ciclu de creștere a dobânzilor, cred economiștii din bănci. BNR este așteptată să mențină dobânzile la actualul nivel, în condițiile în care inflația va rămâne ridicată, chiar dacă într-o pantă descendentă. Excesul de bani din piață favorizează o reducere a dobânzilor, însă nu e anticipat să țină prea mult. Creșterea economică ar urma să încetinească la jumătate sau chiar mai puțin decât cea de anul trecut.
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.
Banca Națională a României a majorat astăzi dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, în contextul în care analiștii erau împărțiți cu privire la decizia de astăzi, unii anticipând o menținere a ratei. Rata Lombard a fost și ea majorată, la 8% pe an. BNR se așteaptă ca inflația să revină la o singură cifră din trimestrul al treilea.
Va începe BNR 2023 cu noi creșteri de dobândă, în ședința de marți, 10 ianuarie, după ce a fost din nou surprinsă de creșterile de prețuri, sau va aștepta ca inflația să scadă singură în acest an, în condițiile în care leul a rămas stabil? Părerile economiștilor sunt împărțite.
Excesul de lichiditate s-a dublat în decembrie la 10,9 miliarde de lei medie zilnică, cel mai ridicat din ultimii ani pe fondul cheltuielilor mai mari ale statului. Banca Națională a României a lăsat dobânzile să scadă în piața interbancară.