Banca Națională a României va lua deciziile în funcție de datele economice publicate, spune guvernatorul Mugur Isărescu. După ce a lăsat în ofsaid analiștii, după ce a spus destul de clar că banca așteaptă două luni cu inflație în scădere, pentru a reduce rata cheie – ceea ce ar fi trebuit să se întâmple la ședința de luni -, Isărescu dă acum semnale că, dacă inflația va scădea în continuare, o reducere a dobânzilor ar putea veni în iulie.
Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie. Prețurile aproape au stagnat în termeni lunari, cu influență mare din partea electricității și gazelor, care s-au ieftinit substanțial și au tras în jos categoria mărfurilor nealimentare.
Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară la 7% pe an, în timp ce cei mai mulți analiști se așteptau la o reducere, deși părerile erau destul de împărțite. Banca centrală își va rectifica în creștere prognoza de inflație.
Cei mai mulți analiști bancari estimează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de luni, 13 mai. Doar că pe măsură ce ne-am apropiat de data ședinței, unii analiști nu mai sunt chiar atât convinși că BNR va veni acum cu prima reducere din ultimii trei ani, iar alții cred că aceasta va fi amânată. Peisajul s-a complicat după adâncirea derapajului fiscal la început de an și accelerarea consumului, peste care se suprapune calendarul electoral, dar și faptul că la BNR se va alege noua conducere, care ar putea fi tot cea de acum.
Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.
Băncile au continuat să reducă dobânzile la depozitele atrase de la clientelă, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piața interbancară. Pe de altă parte, unele credite, cum sunt cele în lei adresate firmelor, s-au scumpit în februarie, în timp ce creditele pentru populație au devenit ușor mai accesibile.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
Rata inflației s-a menținut la peste 7% pentru a doua lună la rând în februarie, peste așteptările analiștilor, care acum exclud o scădere a dobânzii BNR la ședința din aprilie. Mai mult, inflația persistentă, mai ales în sectorul serviciilor, ar putea ține dobânzile băncii centrale la un nivel mai ridicat în acest an decât era anticipat.
Băncile au crescut dobânzile medii la creditele noi în monedă națională în ianuarie și au redus în continuare dobânzile la depozitele la termen. Deși IRCC a stat pe loc la început de an, dobânzile la împrumuturile ipotecare noi în lei au crescut, la fel cum s-a întâmplat și cu cele în euro.
Banca Națională a României a păstrat dobânda cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. După o scădere peste așteptări a inflației pe finele anului trecut, banca centrală se așteaptă la o reaccelerare a inflației în debutul lui 2024, ca urmare a creșterii taxării de către guvern, dar și ca inflația să încetinească mai rapid ulterior.
Banca Națională a României este așteptată din nou de către analiști să mențină dobânda cheie al ședința de politică monetară din 13 februarie. Din mai ar putea veni însă prima scădere a dobânzii cheie, deși relaxarea de facto a condițiilor monetare a început deja prin excedentul record de lichiditate.
Dobânzile plătite de bănci la depozite și cele cerute la creditele în monedă națională au continuat să scadă în decembrie, în contextul excedentului mare de lichiditate din piață și al reducerii referințelor interbancare. Pe de altă parte, împrumuturile în euro au continuat să se scumpească – ratele de dobândă la împrumuturile ipotecare au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, fiind chiar peste cele în lei, lucru rar.
Banca Națională a României estimează că economia va înregistra o dinamică mai ridicată în trimestrele IV din 2023 și I din 2024 decât estima anterior, pe fondul unei reveniri a consumului, în timp ce din piața muncii, unde au mai scăzut tensiunile, există în continuare presiuni de creștere a salariilor, care să alimenteze inflația. Riscurile principale semnalate de BNR țin de politica fiscală și de dezechilibrul extern, care pun sub pericol și stabilitatea cursului de schimb leu/euro.
Banca Națională a României nu a făcut nicio mutare la prima ședință de politică monetară din 2024. Banca centrală notează scăderea peste așteptări a inflației pe final de an, precum și încetinirea semnificativă a economiei. Se așteaptă la o revenire pe creștere a inflației în ianuarie, ca urmare a creșterii taxelor și accizelor, urmată de o scădere mai pronunțată decât estima în raportul din noiembrie.
Economiștii din bănci anticipează că Banca Națională a României va menține rata cheie la nivelul de 7%, stabilit încă de acum un an. Deși inflația a scăzut sub rata cheie în noiembrie, analiștii cred că aceasta va reveni pe creștere în prima parte a anului curent și că BNR va prefera să rămână prudentă și să mai aștepte câteva luni până la prima mutare.
Dobânzile băncilor la creditele și depozitele în lei s-au stabilizat pe finalul anului trecut. Pe parcursul lui 2023, băncile au stat pe un munte de bani și au redus semnificativ remunerația la depozite, au ieftinit creditele pentru firme, dar au scumpit împrumuturile ipotecare. Pentru 2024 există premise pentru scăderea în continuare a ratelor de dobândă. Reducerea ratei inflației a permis dobânzilor la depozite să se apropie pentru prima oară de zero în ultimii șase ani.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României a fost precursorul politicii de tip „higher for longer”, de care vorbesc acum marile bănci centrale, și că va rămâne așa în continuare. Mai mult, exclude măcar o discuție despre o scădere a ratei cheie în perioada următoare și spune că România are probleme fiscal-bugetare pe care țările din regiune comparabile nu le au.
Banca Națională a României a menținut la 7% rata de politică monetară, decizie în acord cu consensul larg al analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să fie mai ridicată anul viitor decât anticipa anterior, cu o creștere încă de la începutul anului, ca urmare a modificărilor fiscale. De altfel, politica fiscală și noile măsuri ce ar putea fi luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt menționate în mai multe rânduri de BNR printre riscurile semnificative pentru următoarea perioadă.
Analiștii de așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda cheie la 7% și în ședința din 8 noiembrie. Totodată, unii economiști vorbesc deja de o deraiere a traiectoriei dezinflației și unele bănci și-au majorat prognoza de inflație pentru anul viitor, după recentele majorări ale fiscalității.
În România, creșterile de impozite și taxe, combinate cu scumpirea țițeiului la nivel internațional ar putea pune presiune suplimentară pe inflație. Ce s-a întâmplat cu dobânzile în septembrie.
Analiștii OTP Bank se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie abia din vara anului viitor și să vină cu o tăiere foarte redusă a dobânzilor, pe fondul unei inflații care se va menține la un nivel ridicat, mai ales în contextul măsurilor fiscale și a scumpirii petrolului. Reducerea ratei cheie este semnalul pe care consumatorii îl așteaptă pentru a căuta din nou creditele ipotecare, crede președintele OTP România.
Deși părea că dobânzile la credite vin pe o pantă descendentă generală, băncile au scumpit consistent creditele ipotecare în august. Pe de altă parte, împrumuturile pentru firme s-au ieftinit, atât în lei, cât și cele în valută. Băncile au continuat să reducă și dobânzile la depozitele în lei, dar le-au majorat pe cele la euro la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.