Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că Banca Națională a României a fost precursorul politicii de tip „higher for longer”, de care vorbesc acum marile bănci centrale, și că va rămâne așa în continuare. Mai mult, exclude măcar o discuție despre o scădere a ratei cheie în perioada următoare și spune că România are probleme fiscal-bugetare pe care țările din regiune comparabile nu le au.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
BNR și-a majorat prognoza de inflație pentru anul viitor la 4,8% și se așteaptă ca aceasta să intre în țintă abia în trimestrul al treilea din 2025. Scăderea inflației a născut așteptări din partea analiștilor că banca centrală va începe să reducă rata cheie începând cu prima parte a anului viitor – începând cu aprilie-mai. Isărescu nici nu vrea să vorbească de scăderea dobânzilor.
„Deocamdată nici nu putem să discutăm de dobânda cheie. Avem o inflație care este mare, este peste rata de politică monetară și în plus nu este clar că se duce în jos. Pot să apară șocuri care să ducă creșterea prețurilor în sus.
De aceea eu o spun foarte clar: nici nu este momentul să discutăm despre o eventuală reducere, d-apăi să luăm o decizie. Nu avem ce să discutăm, pentru că creăm anticipații, nu le îndeplinim și toată lumea are de pierdut”, susține Isărescu.
La ședința de politică monetară din această săptămână, ultima a anului, BNR a păstrat rata cheie la 7%.
Pe de altă parte, guvernatorul subliniază că dobânzile din piață, care până la urmă sunt cele care influențează prețul creditelor și remunerarea depozitelor, au mers în jos în ultimul an.
„Al doilea lucru este că în piață dobânzile au scăzut semnificativ. De la 8 și ceva la 6 și ceva. Înseamnă că există o nemulțumire, lumea așteaptă o reducere mai semnificativă a dobânzilor. Nu vrem să dăm acest sentiment că există câmp pentru o reducere mai mare a dobânzilor. Ele oricum au scăzut și există lichiditate în piață și ăsta este punctul trei. Politica monetară a BNR, ca să nu fie complet pro-ciclică, a lăsat această lichiditate în piață, ca să fie un stimulent pentru creșterea economică”, adaugă Isărescu.
Excedentul de lichiditate a ajuns la un nou nivel record în octombrie, de 36,5 miliarde de lei. Un nivel atât de ridicat al lichidității, care pune presiune pe scăderea dobânzilor, este „relativ riscant”, spune Isărescu, dar până acum nu au exista consecințe negative - principalul canal de risc o reprezintă potențiala depreciere a leului.
Inflația este așteptată să crească în prima parte a anului viitor, ca o consecință a majorării TVA la unele produse și servicii și a majorării accizelor. Alte riscuri de creștere a inflației vin anul viitor din potențialele creșteri ale cotațiilor internaționale la energie.
„Nu discutăm până când nu vedem că inflația nu se duce bine în jos! Ce facem, ne apucăm să creăm anticipații că relaxăm?! Cea mai proastă combinație este să te duci cu rata de politică monetară în jos, să constați că inflația nu scade și de fapt o ia din nou în sus și să te apuci să o crești din nou. Nu ne jucăm cu rata de politică monetară! Mai facem jocuri, în anumite limite, cu dobânzile din piață”, spune guvernatorul.
Isărescu subliniază că atunci când am avut creștere economică, politica fiscală a fost foarte pro-ciclică. Acum România are cel mai mare deficit fiscal din regiune, pe care nu reușește să îl reducă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care România nu își permite o reducere a dobânzilor.
În regiune, unele băncile centrale au început deja scăderea dobânzilor, ceea ce a mărit diferențialul față de ratele din România, motiv pentru care fluxurile de capital pe termen scurt ar putea veni să caute randamente mai bune în lei, lucru pe care BNR în general dorește să-l evite.
„Ne-am uitat și ne uităm la ce fac cei din regiune, ne uităm și la BCE, dar asta nu înseamnă că imităm ce s-a întâmplat în Polonia sau în altă parte. Pentru că au avut particularități – e vorba și de ciclul lor electoral, dar și de particularitățile economiei. Uitați-vă la cele trei țări – Cehia, Polonia, Ungaria – pentru că au politici de flotare a cursului, niciuna nu are problema fiscal-bugetară pe care o are România. Nu putem să scăpăm de asta”, spune Isărescu.
Banca centrală a Poloniei a surprins piețele la începutul toamnei, în prag de alegeri, cu o reducere de 0,75 puncte procentuale a ratei cheie la 6% - în octombrie a venit cu încă o reducere de 0,25 puncte procentuale.
Anul viitor sunt patru rânduri de alegeri în România – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale
