SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin. Una menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Operatorul sistemului de transport al gazelor naturale din Polonia, Gaz-System, și omologul lituanian, Amber Grid, au semnat un acord cu privire la construirea unui gazoduct între cele două țări, în ideea integrării piețelor de gaze naturale din țările baltice cu cele din Uniunea Europeană, a diversificării surselor de aprovizionare și a îmbunătățirii securității, a informat într-un comunicat Gaz-System.
Cancelarul german Angela Merkel a aplicat o lovitură dură și neașteptată, marți, unui proiect al unui gazoduct submarin strategic pentru Moscova, cerând să se recunoscă rolul Ucrainei în tranzitul gazelor naturale ruse către Europa, relatează AFP.
Riscul ca mai multor companii energetice, printre care și OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, să le fie impuse sancțiuni de către administrația SUA a crescut considerabil în urma deciziei a 39 de senatori (din totalul de 100) de a adresa o scrisoare pe 15 martie Trezoreriei și Departamentului de stat, în care cer Administrației SUA să folosească “toate mijloacele de care dispune pentru a stopa construcția Nord Stream 2”. Scrisoarea este semnată de “vedete” ale politicii americane, democrate și republicane.
Semnarea acordului de finanțare de 60 milioane euro a gazoductului BRUA, între operatorul de stat Transgaz și Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), este un semnal de încredere transmis investitorilor și va aduce o garanție suplimentară că prima fază a proiectului va fi încheiată până în 31 decembrie 2019, a afirmat vicepremierul Viorel Ștefan, vineri, la Londra, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului citat de News.ro.
Populismul ieftin al politicienilor și prioritizarea intereselor companiilor de stat în defavoarea celor private produc victime colaterale. Ultimul exemplu: companiile producătoare de gaze au primit “ordin”, potrivit unor surse din piață, să stopeze producția, pentru a nu exploda gazoductele din cauza presiunii ridicate, cauzate însă nu de nivelul producției, ci de volumul ridicat de gaze înmagazinate, solicitat de autorități și de companiile de stat.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, a avizat înființarea SRL-ului prin care vrea să cumpere Vestmoldtransgaz, compania din Republica Moldova care administrează gazoductul Iasi-Ungheni. Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația unei investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani.
Ciprul, Grecia, Israel și Italia au semnat un protocol al unui acord de construire a celei mai lungi conducte submarine de gaze naturale din lume care să aprovizioneze Europa, relatează AFP.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, și-a ridicat profitul net cu 21% în primele 9 luni, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 433,5 milioane lei.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, vrea să preia Vestmoldtransgaz, compania din Republica Moldova care administrează gazoductul Iasi-Ungheni. Vestmoldtransgaz a fost scoasa la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația unei investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu peste 58% din acțiuni, împrumută 50 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea etapei I a proiectului de construcție a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA. Împrumutul a fost semnat astăzi, după ce a fost anunțat săptămâna trecută. Solicitarea de împrumut a Transgaz fusese aprobată de principiu de către BEI încă din decembrie anul trecut.
Solicitarea de împrumut a Transgaz fusese aprobată de principiu de către BEI încă din decembrie anul trecut. Potrivit instituției financiare internaționale, operatorul român ceruse inițial o finanțare de 100 milioane euro. Creditul va fi acordat prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice în infrastructuri, parte a așa-numitului Plan Juncker, de revitalizare a economiei europene prin investiții.
Grupul rus ChelPipe va furniza în premieră companiei austriece OMV, principal acționar al OMV Petrom, aproximativ 2500 de tone de țevi cu diametru mare care urmează a fi utilizate pentru înlocuirea unei conducte de gaz OMV existentă și pentru a construi una nouă în România.
Transgaz a obținut de la Ministerul Energiei autorizația de construire a conductelor de transport al gazelor naturale pe ruta Onești-Gherăști și Gherăști-Lețcani, costurile proiectului fiind estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile. Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iași-Ungheni (Rep. Moldova). Construcția efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019.
Construcția gazoductului BRUA, care urma să conecteze sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei, ar putea fi bocată după ce autoritățile ungare au anunțat astăzi că Austria ar putea fi exclusă din proiect, potrivit icis.com.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) analizează acordarea unui împrumut de peste 59,38 milioane euro companiei românești Transgaz pentru finanțarea construcției gazoductului BRUA, care va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei.
Proiectul gazoductului Nord Stream 2 a primit integral, de la companiile europene partenere, fondurile pe care acestea s-au angajat să le acorde în acest an, conform directorului adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, citat de Sputnik News.
OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, și rușii de la Gazprom iau în calcul realizarea unui coridor sudic european de transport al gazelor, despre care încă nu se știe dacă va ocoli sau nu România.
Comisia Europeană a cerut, vineri, mandat de la statele membre UE să negocieze cu Rusia pe tema gazoductului Nord Stream 2, pentru a se asigura că viitoarea conductă de transport al gazelor rusești către Europa respectă regulamentele UE.
Gazprom a început lucrările la gazoductul Turkish Stream, la finalizarea căruia Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, va pierde aproximativ 73 de milioane de euro, 20% din totalul veniturilor obținute din activitatea de transport gaze.
OMV, Engie, Shell, Uniper și Wintershall, partenerii Gazprom la construcția gazoductului Nord Stream 2, au semnat luni acordurile privind finanțarea proiectului prin care Rusia vrea să își dubleze exporturile de gaze către Europa.
Iranul ar putea să anuleze proiectul construirii “gazoductului păcii” irano-pakistanez, cu costuri estimate la 7 miliarde de dolari, ca urmare a întârzierilor repetate și îndelungate a lucrărilor.
Uniunea Europeană, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), au aprobat o finanțare de 92 milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni, care leagă sistemele de transport de gaze naturale din România și Republica Moldova, a anunțat luni BERD.
România va aloca Republicii Moldova un nou sprijin financiar, în sumă de 350.000 de euro, de această dată pentru modernizarea Centrului de Automatizare și Dirijare de la Ungheni, după ce statul vecin a arătat că dispeceratul respectiv trebuie modernizat și compatibilizat cu viitoarea unitate similară de la Chișinău. Conducta Iași-Ungheni a fost recepționată în urmă cu doar doi ani.
România și Bulgaria au inaugurat, vineri, cu trei ani mai târziu față de termenul avansat inițial, gazoductul Giurgiu-Ruse, care conectează rețelele de gaze naturale dintre cele două țări. Construcția interconectorului, cu o lungime de 25 kilometri și un cost estimat la 23 milioane de euro, a fost începută în 2012 și trebuia finalizată un an mai tîrziu.