Proiectul gazoductului Nord Stream 2 a primit integral, de la companiile europene partenere, fondurile pe care acestea s-au angajat să le acorde în acest an, conform directorului adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, citat de Sputnik News.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Fondurile au intrat în conturile companiei Nord Stream 2 așa cum a fost planificat”, a afirmat Medvedev.
OMV, Engie, Shell, Uniper și Wintershall, partenerii Gazprom la construcția gazoductului Nord Stream 2, au semnat în aprilie acordurile privind finanțarea proiectului. Cele cinci companii vest-europene s-au angajat să acorde o finanțare pe termen lung de 4,75 miliarde de euro, reprezentând jumătate din costul proiectului, fiecare companie urmând să contribuie cu o sumă de până la 950 de milioane de euro la construcția conductei.
Gazprom, unicul acționar al companiei care se ocupă de proiect, Nord Stream 2 AG, va acoperi diferența până la 9,5 miliarde de euro.
“Este deosebit de ciudat că executivul european cere mandat pentru negocieri în legătură cu Nord Stream 2 de la statele membre UE. Lucrăm deja în condiții conforme cu reglementările pe teritoriul UE, iar segmentul onshore al proiectului este implementat în conformitate cu toate normele”, mai spune Medvedev, citat de agenția rusă de presă TASS, în legătură cu o solicitare făcută de Comisia Europeană, săptămâna trecută.
Comisia Europeană a cerut, la finele săptămânii trecute, mandat de la statele membre UE să negocieze cu Rusia pe tema gazoductului Nord Stream 2, pentru a se asigura că viitoarea conductă de transport al gazelor rusești către Europa respectă regulamentele UE.
Nord Stream 2, proiect prin care Gazprom vrea să dubleze capacitatea de transport a conductei actuale care leagă Rusia direct de Germania, a fost criticat în repetate rânduri de statele din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv de România, pe motiv că va afecta securitatea energetică a regiuni și va adânci dependența energetică a europenilor de Moscova.
