Mutarea tranzitului gazului rusesc de pe ruta ucraineană pe nou construitul TurkStream ar mai putea face o victimă, Republica Moldova. Pentru a încerca să contracareze decizia Gazprom, autoritățile de la Chișinău au decis, potrivit ICIS, să-și micșoreze considerabil tarifele de tranzit, în speranța ca în continuare vor traversa teritoriul Republicii Moldova aproximativ 4 miliarde metri cubi/an.
Gazprom a mutat începând cu 1 aprilie tranzitul întregului volum de gaze exportat în România de pe ruta ucraineană pe cea bulgară, confirmând informațiile publicate în urmă cu 3 săptămâni de Profit.ro. Este posibil ca și o parte din gazul exportat de gigantul rus către Ungaria să fi fost redirecționat pe același traseu.
România și-a redus în 2020 importurile de gaze cu 20%, de la recordul istoric înregistrat în 2019, de 28,93 TWh, la 23,18 TWh, plătind pentru acestea o sumă aproape de două ori mai redusă decât cea achitată în 2019. Importurile din Federația Rusă au rămas relativ constante, micșorarea intrărilor fiind mult mai evidentă pe punctul de interconectare cu Ungaria, începând mai ales cu jumătatea a doua a anului, în principal ca urmare a inversării evoluției prețurilor pe cele două piețe.
Livrările de gaze în Europa ale Gazprom au scăzut cu 25% în prima jumătate a acestui an, în timp ce importurile de gaze rusești în România s-au majorat cu aproximativ 4% în aceeași perioadă, în principal ca urmare a ecartului de preț dintre cel de pe piețele europene, mai ieftine, și cel de pe piața internă.
Livrările de gaze ale Gazprom prin Turkstream către Turcia și Bulgaria au depășit un miliard de metri cubi în mai puțin de o lună, confirmând faptul că veniturile Transgaz din tranzitul internațional din acest an vor fi afectate. Până la 21 decembrie 2019, respectivul volum de gaze traversa România prin cele trei conducte de tranzit Isaccea-Negru Vodă 1,2 și 3. De la 1 ianuarie 2020 însă, nici o moleculă de gaz n-a mai traversat Dobrogea, Transgaz utilizând singura conductă pentru care are semnat acord de interconectare cu Ucraina, Isaccea-Negru Vodă 1, pentru a importa gaze.
Chiar dacă de la 1 ianuarie niciun metru cub de gaz rusesc nu mai tranzitează Dobrogea cu destinația Balcani, nu înseamnă că în România nu mai intră în continuare gaz rusesc. Prelungirea acordului de tranzit dintre Gazprom și operatorul de transport din Ucraina a permis ca importurile de gaz rusesc să se facă tot pe una din vechile rute Orlovka-Isaccea, în ultimele cinci zile fiind importați între 32,7 și 55,8 GWh/zi.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Războiul gazelor dintre Ucraina și Rusia a ajuns în instanțele din Republica Moldova, scrie publicația de peste Prut mold-street.com. Astfel, compania Naftogaz din Ucraina a depus o cerere privind recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018, emisă de tribunalul din cadrul Institutului Arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm.
Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina în aceleași condiții ca în trecut devine din ce în ce mai improbabilă, ceea ce face fie ca România să fie obligată să se baze în zeaceastă iarnă pe ruta maghiară de import, fie ca importatorii români să rezerve în nume propriu la operatorul ucrainean capacități de transport. Capacitatea maximă a rutei maghiare este de doar 2,2 TWh/lună, ceea ce, în cazul unei ierni mai dificile s-ar putea demonstra insuficientă.
Tranzitul gazelor rusești către România, Republica Moldova și Balcani pare a rămâne același, prin Ucraina, chiar și în eventualitatea, tot mai probabilă, a nesemnării unui nou acord între Gazprom și operatorul de transport ucrainean. Singura deosebire va fi aceea că tarifele de transport nu vor mai fi plătite de vânzător (Gazprom), ci de cumpărători, punctele de livrare fiind stabilite pe granița ucraineană. Cel puțin așa rezultă dintr-un anunț făcut de conducerea Moldovagaz (al cărei principal acționar este chiar Gazprom), care demonstrează mai multă transparentă decât directorul general al Transgaz, Ion Sterian, care vinerea trecută i-a precizat premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația referitoare la tranzitul gazelor rusești doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale".
Premierul nou instalat, Ludovic Orban, ministrul economiei, Virgil Popescu și, în general, toată populația României poate răsufla ușurată: directorul general al Transgaz, Ion Sterian a rezolvat problema alimentării cu gaze din această iarnă indiferent dacă Gazprom semnează sau nu un nou acord de tranzit cu Ucraina. Cel puțin așa i-a asigurat acesta pe cei doi oficiali guvernamentali în cadrul Comandamentului de iarnă.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Soarta conductelor de transport internațional al gazelor Isaccea-Negru Vodă, cel puțin 2 și 3, este în aer în urma refuzului operatorului român de transport, Transgaz, de a scoate la licitație rezervarea de capacități pentru primul trimestru al anului viitor în pofida faptului că a anunțat recent că a prelungit contractul de tranzit cu Gazprom doar până la 31 decembrie 2019.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
SUA și-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus Nord Stream 2, susținut de Berlin și Paris, amenințând în formă scrisă cu sancțiuni companiile germane implicate, informează duminică AFP.
România va juca un rol important anul viitor, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în demersurile de revizuire a Directivei UE privind gazele naturale în sensul aplicării integrale a reglementărilor europene unor proiecte de gazoducte care nu se află integral pe teritoriul Uniunii și pornesc din afara acesteia, cum ar fi Nord Stream 2 și TurkStream, dezvoltate de gigantul rus de stat Gazprom, a declarat recent ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.
Președintele Turciei Tayyip Erdogan a anunțat că a semnat o înțelegere prin care obține un discount de peste 10% pentru gazele naturale importate din Rusia. Turcia dă liber Gazprom pentru construcția unei conducte de gaze naturale.
Ucraina va oferi Gazprom un discount pentru tranzitul gazelor naturale în vederea asigurării unui flux constant din Rusia spre Europa și după 2020, când expiră actualul contract de tranzit, a declarat vineri Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniune Energetică, Maros Sefcovic.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, vrea să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro.
În urma deciziei Curții de Arbitraj de la Stockholm, prin care a fost redus atât prețul, cât și volumul de achiziționat cu caracter obligatoriu, Ucraina va relua importurile de gaze naturale rusești în următoarele trei luni.