Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina în aceleași condiții ca în trecut devine din ce în ce mai improbabilă, ceea ce face fie ca România să fie obligată să se bazeze în această iarnă exclusiv pe ruta maghiară de import, fie ca importatorii români să rezerve în nume propriu la operatorul ucrainean capacități de transport, iar rușii să livreze gazul la granița ruso-ucraineană. Capacitatea maximă a rutei maghiare este de doar 2,2 TWh/lună, ceea ce, în cazul unei ierni mai dificile, s-ar putea demonstra insuficientă.
Acum, Gazprom a anunțat că a făcut o propunere oficială transportatorului ucrainean Naftogaz, aceea de a încheia un acord de tranzit pe gaz de 1 an, fie ca o prelungire a contractului existent, fie în baza unui nou acord.
Acordul actual dintre Gazprom și Naftogaz expiră la sfârșitul anului 2019 și există îngrijorarea că, fără un nou contract care să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, tranzitul rusesc de gaze către Europa, inclusiv către România, prin Ucraina ar putea fi perturbat.
Scrisoarea adresată Naftogaz este semnată de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, iar copii ale propunerii oficiale au fost trimise ministrului Energiei din Ucraina, Oleksiy Orzhel, și vicepreședintelui Comisiei Europene pentru uniunea energetică, Maros Sefcovic.
Potrivit acesteia, volumul care ar urma să tranziteze anul viitor Ucraina ar urma să depindă de cererea prognozată a cumpărătorilor europeni de gaz pentru 2020.
Însă propunerea Gazprom are șanse minime de a fi acceptată de partenerii ucraineni, care ar trebui, potrivit scrisorii semnate de Miller, să renunțe la toate arbitrajele internaționale solicitate în relația cu Gazprom, să anuleze decizia Consiliului Concurenței ucrainean de a amenda Gazprom pentru un presupus abuz de poziție dominantă și să renunțe la solicitarea adresată Comisiei Europene de ancheta gigantul rus.
În plus, Gazprom a precizat că așteaptă poziția părții ucrainene cu privire la reluarea achizițiilor rusești de gaze începând cu 2020.
Potrivit Platts, Naftogaz și-a exprimat anterior disponibilitatea de a renunța la acțiunile legale împotriva Gazprom - care în prezent totalizează 22 de miliarde de dolari, conform estimărilor Naftogaz - doar în cazul în care compania rusă vine cu o propunere de reducere cu o sumă similară a prețului gazelor care ar putea fi importate de Ucraina prin semnarea unui nou acord pe termen lung cu gigantul rus.
Propunerea Gazprom nu numai că face acest lucru, ci impune renunțarea la orice pretenție financiară înaintea unui contract pe termen scurt, de un an. Iar posibilitatea ca acesta să fie reînnoit este minimă, în această perioadă, Gazprom și partenerii săi urmând a finaliza atât Nord Stream 2, cât și Turk Stream 2, gazoducte menite a înlocui actuala capacitate de transport ucraineană.
Ucraina se află în prezent în plin proces de adoptarea a reglementărilor europene, iar în cazul în care va reuși, Gazprom va trebui să se conformeze. Cu alte cuvinte, Gazprom nu va mai deține monopolul pe conductele ucrainene și vor fi organizate licitații de rezervare de capacitate de transport.
Situația ar putea să convină gigantului rus, care deja a convenit cu Republica Moldova să-i furnizeze gaz la granița ruso-ucraineană, iar de-acolo operatorul de stat moldovean, Moldovagaz, să semneze un acord cu ucrainenii în vederea transportării gazului până la granița Ucraineano-moldoveană.
Profit.ro a anunțat că există posibilitatea ca tranzitul gazelor rusești către România, Republica Moldova și Balcani să rămână același, prin Ucraina, chiar și în eventualitatea, tot mai probabilă, a nesemnării unui nou acord între Gazprom și operatorul de transport ucrainean. Singura deosebire va fi aceea că tarifele de transport nu vor mai fi plătite de vânzător (Gazprom), ci de cumpărători. Cel puțin așa rezultă dintr-un anunț făcut de conducerea Moldovagaz, care se demonstrează mai multă transparență decât directorul general al Transgaz, Ion Sterian, care vinerea trecută i-a precizat premierului Ludovic Orban că îi va prezenta situația referitoare la tranzitul gazelor rusești doar în absența presei, întrucât este vorba de "informații confidențiale”.
Cu toate acestea șeful Transgaz pare liniștit. „Dacă erau incertitudini până acum, în ipoteza că se oprește tranzitul prin Ucraina, ieri, am semnat actul adițional la acordul de interconectare cu Bulgaria pe Kardam-Negru Vodă, si putem importa până la 13,5 milioane de metri cubi pe zi. Pe relația cu Ungaria, până la 7 milioane mc gaze pe zi, și pe Ruse-Giurgiu, intre 2,4 si 4,2 milioane mc. Astfel, problema e rezolvata, indiferent ce se întâmplă cu Ucraina. Dacă tranzitului prin Ucraina se menține, mai putem importa 11 milioane mc pe zi, prin Medieșul Aurit”, a declarat Sterian.
Toate bune și frumoase, numai că importul masiv de gaze din Bulgaria nu este în prezent posibil pentru simplu motiv că și vecinii României se alimentează cu gaz tot prin cele 3 conducte Isaccea-Negru Vodă, care ar putea să nu mai fie operabile dacă Gazprom nu semnează un nou contract de tranzit cu Ucraina.
Planul directorului Transgaz ar putea funcționa, însă nu în această iarnă, ci de iarna viitoare sau cel mai probabil din iarna 2021-2022 când prelungirea gazoductului Turk Stream 2 (cu o capacitate anuală de 15,75 miliarde metri cubi) va fi finalizată de vecinii bulgari și sârbi. Săptămâna trecută, maghiarii, mai pesimiști ca șeful Transgaz, au anunțat că se așteaptă ca primul metru cub de gaz din Turk Stream 2 să intre în Ungaria de-abia la finalul anului 2021.
Prin Ucraina în 2018 au tranzitat aproximativ 87 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în Europa, dar aceste volume vor fi reduse odată cu finalizarea Nord Stream 2 și Turk Stream 2.
În primele 10 luni ale acestui an, prin Ucraina au tranzitat 73,3 miliarde metri cubi de gaz rusesc în Europa, sau aproximativ 45% din totalul vânzărilor rusești în Europa și Turcia, conform datelor de la UkrTransGaz.
