Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
La nivelul anului 2006, 30% din consumul național total de gaze naturale, semnificat mai mare decât în prezent (peste 17 miliarde mc atunci, față de sub 12 miliarde mc acum), era asigurat de livrările gigantului rus de stat Gazprom, businessul de intermediere a acestor importuri fiind extrem de profitabil.
CEO-ul OMV, Rainer Seele, a fost întrebat la recenta teleconferință cu analiștii piețelor financiare dedicată rezultatelor companiei pe primul semestru al anului despre evoluția negocierilor cu Guvernul privind fiscalitatea gazelor din Marea Neagră și dacă are vreun comentariu cu privire la recentele informații venite din România despre faptul că ExxonMobil ar putea lua în calcul retragerea din proiectul Neptun Deep.
Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.
Gazprom Schweiz AG, subsidiara elvețiană a gigantului rus de stat omonim, responsabilă cu vânzările de gaze naturale ale rușilor în Europa, a schimbat conducerea companiei de intermediere de exporturi de gaze pe care o deține integral în România, WIEE România SRL, unificând totodată managementul traderilor de gaze naturale pe care îi controlează în România, Ungaria și Bulgaria.
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.
Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Franța și Germania au transmis vineri partenerilor din Uniunea Europeană o soluție de compromis care permite revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale, fără a bloca însă proiectul gazoductului Nord Stream 2 al gigantului rus de stat Gazprom, menit să sporească capacitatea de export de gaze rusești în Occident și totodată să reducă rolul Ucrainei în tranzitul acestora.
Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Vânzările de gaze în UE și Turcia ale companiei la care statul rus deține peste 50% din acțiuni s-au majorat cu 6% în perioada ianuarie-iunie 2018, față de intervalul similar din 2017, la 101 miliarde metri cubi, cota de piață a Gazprom în Europa sărind de o treime și ajungând la 34%.
Norvegia este nemulțumită de un schimb de active convenit între grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, și gigantul rus Gazprom, prin care austriecii ar urma să le dea rușilor acces la mai multe zăcăminte offshore de hidrocarburi din apele teritoriale norvegiene, contra unei participații la un zăcământ de gaze naturale și condensat din Siberia, transmite Reuters.
WIEE România, principalul intermediar local de importuri de gaze rusești, controlat indirect de gigantul de stat Gazprom, și-a înjumătățit profitul net anul trecut, acesta scăzând de la 6,47 milioane lei în 2016 la 3,26 milioane lei în 2017. Principala cauză este reducerea atât a importurilor de gaze naturale ale României, cât și a prețurilor la gazele din import.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, una dintre cele două companii care domină industria locală de distribuție și furnizare de gaze naturale, se află într-un litigiu cu miză de 130 milioane dolari cu o companie de la care achiziționează gaze naturale din import, litigiu care se judecă în cadrul unui proces de arbitraj.
Electrocentrale București, furnizorul de agent termic al RADET, aflat în insolvență, negociază cu firma intermediară WIEE AG reluarea importurilor de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, după ce a denunțat contractul cu intermediarul, vechi de 6 ani, din cauza imposibilității de a-și onora obligațiile și a presiunii exercitate de WIEE.
Transgaz a început procedurile de achiziții destinate lucrărilor de construire a secțiunii românești a conductei internaționale BRUA. Până acum, compania a lansat licitații pentru cumpărarea de grupuri de comprimare, material tubular, robinete speciale și îmbinări electroizolante monobloc, valoarea totală estimată a contractelor fiind de circa 300 milioane euro, cu TVA inclusă.
Profitul net al producătorului de gaze controlat de statul român Romgaz a scăzut cu peste 14% anul trecut, la 1,02 miliarde lei, în urma reducerii cifrei de afaceri cu aproape 16%, la 3,4 miliarde lei, determinată de scăderea cu 24% a producției de gaze naturale, pe fondul creșterii puternice a importurilor de gaze ale României.
Producția internă de gaze naturale a României, asigurată în proporție de circa 92% de OMV Petrom și Romgaz, a scăzut cu 12,5% anul trecut, comparativ cu 2015, la 7,48 milioane tone echivalent petrol, potrivit datelor INS. În schimb, importurile de la gigantul rus de stat Gazprom au explodat, crescând în 2016 de 7,3 ori față de anul anterior, la 1,18 milioane tone echivalent petrol.
Datele arată că, în primele 10 luni din acest an, importurile de gaze ale României au crescut de peste 8 ori față de perioada similară din 2015, de la doar 75,7 la 620,9 mii tone echivalent petrol. Prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a scăzut cu peste 21% în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016.
Producția de gaze a Romgaz a scăzut semnificativ comparativ cu ianuarie-septembrie 2015, respectiv cu peste 26%, la 3,03 miliarde metri cubi. Coroborată cu scăderea prețului pe piața liberă și cu înghețarea acestuia pentru gazele destinate consumatorilor casnici și CET-urilor, reducerea producției a dus la diminuarea amplă, cu peste 30%, a redevențelor plătite de Romgaz la bugetul de stat, la 156,4 milioane lei.
Anul trecut, Republica Moldova, care este aproape 100% dependentă gazeifer de Rusia, a cumpărat de la Gazprom puțin peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale, cantitate cu peste 4% mai mică față de 2014, statul moldovean înregistrând în 2015 cel mai scăzut consum de gaze din 1991 încoace, de la declararea independenței.