Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, una dintre cele două companii care domină industria locală de distribuție și furnizare de gaze naturale, se află într-un litigiu cu miză de 130 milioane dolari cu o companie de la care achiziționează gaze naturale din import, litigiu care se judecă în cadrul unui proces de arbitraj.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Detalii privind perspectivele pieței energetice, schimbările legislative pregătite în domeniu și impactul acestora asupra jucătorilor din domeniul energetic dar mai ales asupra consumatorului vor fi anunțate, pe lângă multe alte teme, la Profit Energy.forum, pe 15 mai, la Hotel Intercontinental, un eveniment în care sunt invitați reprezentanții autorităților și asociațiilor de reglementare din domeniul energiei, șefi de companii care activează în sectorul energetic, avocați și consultanți, pentru a dezbate provocările actuale și viitorul sectoarelor energetice. Pentru detalii și înregistrări, AICI.
Este vorba de un contract pe termen lung de achiziție de gaze naturale din import. Contractul este de tip take or pay, ceea ce înseamnă că se convine în avans asupra cantității și a prețului de vânzare, iar în cazul în care cumpărătorul nu achiziționează întreaga cantitate prevăzută în contract, de exemplu pentru că are oportunitatea de a beneficia de prețuri mai mici de la alți furnizori, este obligat să plătească penalități.
"Conform contractului, societatea-mamă (Engie România SA – n.r.) are obligația de a plăti în avans o parte semnificativă din totalul volumelor anuale, chiar dacă aceasta nu achiziționează aceste volume în timpul anului. În anul 2015, societatea-mamă și-a exercitat dreptul de a reduce volumele preluate conform contractului, ceea ce a condus la o dispută cu furnizorul și la lansarea unui proces de arbitraj. În cadrul procesului de arbitraj, furnizorul intenționează să obțină plata facturilor emise, pe baza volumelor contractuale inițiale pentru anii 2015 și 2016, în valoare de aproximativ 130 milioane dolari (suma reprezentând aproape în totalitate plata în avans a volumelor ce urmează a fi în orice caz preluate în următorii ani)", se menționează într-un document Engie.
Compania adaugă că este încrezătoare că, în urma procesului de arbitraj, nu va fi obligată să efectueze aceste plăți în avans și, prin urmare, nu a recunoscut vreo datorie și nu a constituit nici un provizion pentru aceste facturi, emise în anii 2015 și 2016. "Grupul nu poate furniza la acest moment mai multe informații întrucât acest fapt ar putea afecta rezultatul procesului de arbitraj", precizează Engie România.
România importă gaze exclusiv de la gigantul rus de stat Gazprom, prin mai mulți intermediari, cel mai important fiind WIEE AG.
După cum a scris Profit.ro luna trecută, Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, aflat în insolvență, negocia cu WIEE AG reluarea importurilor de gaze de la Gazprom, după ce a denunțat contractul cu intermediarul, vechi de 6 ani, în ianuarie anul acesta, din cauza imposibilității de a-și onora obligațiile și a presiunii exercitate de WIEE din această perspectivă.
Punctele de dezacord dintre cele două părți se refereau la cantitățile de gaze pe care ELCEN se poate angaja să le preia și la termenele de decontare a facturilor reprezentând consumuri de gaze naturale din import, după ce ELCEN a refuzat să plătească facturi emise de WIEE în valoare totală de peste 65 milioane dolari. Contractul dintre ELCEN și WIEE este tot de tip take or pay.
Pe de altă parte, pe 12 aprilie, Gazprom a anunțat că a acceptat să modifice prețul de livrare a gazelor naturale prevăzut într-un contract de aprovizionare semnat cu grupul francez Engie, care deține și Engie România. Acordul cu Gazprom i-a determinat pe francezi să renunțe la o procedură de arbitraj demarată anterior la Institutul de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț din Stockholm. Potrivit Reuters, în urma acordului, prețul de vânzare practicat de Gazprom în raport cu Engie urmează să fie indexat în funcție de evoluția cotațiilor de pe bursele europene de gaze. Până atunci, indexarea era legată de fluctuațiile prețurilor mondiale la țiței.
Tot luna trecută, OMV, Engie, Shell, Uniper și Wintershall, partenerii Gazprom la construcția gazoductului Nord Stream 2, au semnat acordurile privind finanțarea proiectului prin care Rusia vrea să își dubleze exporturile de gaze către Europa. Cele cinci companii vest-europene s-au angajat să acorde o finanțare pe termen lung de 4,75 miliarde de euro, reprezentând jumătate din costul proiectului, în prezent estimat la 9,5 miliarde de euro. Fiecare dintre cei cinci parteneri va contribui cu până la 950 milioane de euro la construcția gazoductului. Gazprom, unicul acționar al companiei care se ocupă de proiect, Nord Stream 2 AG, va acoperi diferența până la 9,5 miliarde de euro.
Producția internă de gaze naturale a României, asigurată în proporție de circa 92% de OMV Petrom și Romgaz, a scăzut cu 12,5% anul trecut, comparativ cu 2015, la 7,48 milioane tone echivalent petrol, potrivit datelor INS. În schimb, importurile de la gigantul rus de stat Gazprom au explodat, crescând în 2016 de 7,3 ori față de anul anterior, la 1,18 milioane tone echivalent petrol.
Engie România a terminat anul trecut cu un profit net de 363,8 milioane lei, în scădere cu 4% față de 2015, în principal din cauza diminuării tarifelor reglementate de distribuție a gazelor naturale practicate de companie, urmare a deciziilor în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), dar și a marjei de furnizare de gaze mai reduse, pe fondul înăspririi concurenței pe piața. Cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 2% în 2016, la aproape 4,5 miliarde lei, grație cantităților mai mari de gaze distribuite și vândute de Engie, pe fondul temperaturilor mai scăzute din ultimul trimestru din 2016.
Francezii controlează Engie România prin patru entități, respectiv vehiculul investițional înregistrat în Olanda Romania Gas Holding BV, GDF Investissments 35 SA, GDF International SAS și Cogac SA, care dețin cumulat aproape 51% din capitalul companiei. Ministerul Energiei este al doilea acționar ca importanță, cu 37% din capital. Fondul Proprietatea are 12% din acțiuni, iar Consiliile Locale ale localităților constănțene Medgidia, Cogealac, Ovidiu și Mihail Kogălniceanu au participații strict simbolice.
Engie România SA distribuie gaze naturale unui număr de 1,6 milioane de clienți, prin rețele de distribuție în lungime totală de 18.900 de kilometri, controlând, practic, aproape jumătate din distribuția de gaze din România. Compania deține unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul de distribuție de gaze, Distrigaz Sud Rețele, care operează inclusiv rețeaua din București. Pe partea de furnizare de gaze, compania era lider de piață pe segmentul clienților casnici la 30 septembrie 2016, cu o cotă de 47,19%, fiind urmată de E.ON Energie România (45,98%), potrivit datelor ANRE. Pe piața liberă, Engie se situa pe locul 3, cu o cotă de 13,59%.
