Rezultatele 1 - 25 din 67 pentru "impozit profit"

Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat și cele pentru burse private vor putea fi scăzute din cifra de afaceri a unei firme într-un procent mai mare față de cât prevedea Codul Fiscal până în prezent, conform unui proiect de lege promulgat joi de șeful statului.

Cota de impozitare a profiturilor companiilor, de 16%, a reprezentat mulți ani un avantaj pentru România în raport cu țările vecine. Reducerea impozitului pe profit de către mai multe state în ultimii ani, în încercarea de a atrage companii, a condus însă acum la situația în care România nu se află printre țările cu cea mai scăzută rată de impozitare în regiune. Dintre statele cu care România se învecinează, doar Ucraina reține mai mult din profitul companiilor. Chiar și așa, companiile din România nu s-au plâns în ultimii ani de impozit, ci de haosul fiscal, de lipsa de predictibilitate în ce privește legislația.

Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat și cele pentru burse private vor putea fi scăzute din cifra de afaceri a unei firme într-un procent mai mare față de cât prevede legea în prezent, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament.

Cheltuielile cu construcția și întreținerea de creșe și grădinițe pentru angajați vor putrea fi deduse din impozitul anual pe profit, prevede un proiect legislativ. Facilitatea se adresează companiilor cu un număr minim de angajați. Totodată, mamele în concediu de creștere a copilului vor putea lucra ca bone și vor fi plătite de la buget.

Cheltuielile de sponsorizare sau mecenat și cele pentru burse private vor putea fi scăzute din cifra de afaceri a unei firme într-un procent mai mare față de cât prevede legea în prezent.

Multiplele modificări legislative au avut ca efect scăderea nivelului încasărilor din impozitului pe profit în anii 2017-2018, deși gradul de colectare pentru impozitul pe venitul microîntreprinderilor a crescut în aceiași ani. Astfel, dacă în 2016 cota impozitului pe profit plătit de companii reprezenta peste 2% din PIB, în 2018 cota a scăzut la 1,64% din PIB. În schimb, cota impozitului plătit de microîntreprinderi pe venit a crescut de la 0,11% din PIB în2016 la 0,24% din PIB pentru anul trecut.

Un proiect de lege inițiat de PSD propune obligarea tuturor societăților comerciale și microîntreprinderilor la cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau burse private, precum și ca un procent din aceste sponsorizări să fie direcționat către sporturile de interes național și către sportul școlar. În acest scop, limita deducerii cheltuielilor de sponsorizare este majorată la 30% din impozitul pe profit. PSD vrea să oblige totodată autoritățile locale să aloce sportului cel puțin 5% din buget.

Scutirea cooperativelor agricole de la plata impozitului pe profit nu va fi aplicată doar pentru primii 5 ani de la înființare. Cooperativele care procesează produse agricole sau produc și comercializează material genetic, precum și cele care au cifră de afaceri de până la 3 milioane de euro vor fi scutite de impozit și pentru alți 5 ani, conform unor modificări aduse Legii cooperației agricole și promulgate marți de președintele Iohannis. Plafonul cifrei de afaceri a fost astfel majorat de la 2 milioane euro. Totodată, scutirea de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru obținerea producției agricole va fi aplicată pentru mai multe categorii de membri cooperatori.

Până la 31 decembrie, companiile din România pot susține direct transformarea educației direcționând până la 20% din impozitul pe profit către Asociația Teach for Romania.

Scutirea cooperativelor agricole de la plata impozitului pe profit nu va fi aplicată doar pentru primii 5 ani de la înființare, cele care procesează produse agricole sau produc și comercializează material genetic, precum și cele care au cifră de afaceri de până la 3 milioane de euro urmând a fi scutite de impozit și pentru alți 5 ani, conform unor modificări aduse în Parlament Legii cooperației agricole. Plafonul cifrei de afaceri era până acum stabilit la 2 milioane euro. Totodată, scutirea de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru obținerea producției agricole va fi aplicată pentru mai multe categorii de membri cooperatori.

În primele 6 luni din 2018, OMV Petrom a efectuat achiziții de 190,8 milioane lei de la divizia Global Solutions, în creștere cu 8,5% față de perioada similară din 2017. OMV Petrom Global Solutions a terminat anul trecut cu un profit net de peste 16 milioane lei, la o cifră de afaceri de peste jumătate de miliard de lei, și cu un număr mediu de mai mult de 1.000 de angajați.

Impozitul pe profit pentru companiile petrochimice ar putea fi redus de la 16 la 10% pentru sume de până la 10 milioane lei, iar salariații din industria petrochimică ar putea deveni, din punct de vedere fiscal, noii "IT-iști" ai României, prin aplicarea și în cazul lor a scutirii de impozitul pe veniturile salarii. Potrivit ultimelor date INS, în septembrie 2018, salariul mediu brut în industria chimică era de 4.724 lei pe lună, cel net – de 2.824 lei, iar efectivul total de salariați depășea 25.000 de persoane.

Ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, vrea un nivel minim al impozitului pe profit pentru a preveni ca firmele să caute paradisuri fiscale, a anunțat vineri publicația Handelsblatt, citând un expert fiscal al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), transmite Reuters.

Codul Fiscal va fi modificat pentru a permite de anul următor tuturor ONG-urilor și cultelor să primească de la persoanele fizice 3,5% din impozitul pe venit plătit de acestea statului, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici. În prezent, ONG-urile care furnizează servicii sociale pot primi 3,5% din impozitul pe venit datorat statului de contribuabili pentru salarii și pensii, iar restul doar 2%.

Planul de reorganizare a producătorului de cărbune, energie și abur industrial CET Govora, controlat de Consiliul Județean Vâlcea, furnizor al combinatelor Oltchim și Ciech Soda, dar și al sistemului de încălzire din Râmnicu Vâlcea, Băile Olănești și Călimănești, prevede plata a doar un sfert din totalul de circa 406 milioane lei al datoriilor înscrise la masa credală a companiei, respectiv 99,1 milioane lei.

Conform unor modificări aduse Legii cooperației agricole în 2016, toate cooperativele agricole care procesează produsele agricole ar fi trebuit să fie scutite de impozit pe profit pentru primii 5 ani, iar facilitatea ar fi trebuit aplicată și anumitor cooperative cu cifră de afaceri sub 2 milioane de euro. Multe dintre direcțiile de finanțe județene au desconsiderat în acești doi ani prevederile Legii cooperației agricole, dând întâietate prevederilor Codului Fiscal, iar abia recent ANAF a emis o ciculară pentru aplicarea unitară a scutirii de impozit. Între timp, majoritatea de guvernământ tocmai a propus o restrângere a tipurilor de cooperative agricole care pot beneficia de scutirea de impozit pe profit.

Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.

Încasările statului din impozit pe profit au scăzut anul trecut pentru prima dată din 2009, an în care criza economică obliga România să între într-un acord de împrumut cu FMI. Marile companii rămân, însă, cei mai mari și mai corecți plătitori de taxe, conform datelor analizate de Profit.ro. Una dintre explicațiile declinului colectării la impozitul pe profit este și majorarea la începutul anului trecut a plafonului pentru impozitarea în regim de microîntreprindere.

Sistemul de impozitare a profiturilor în Uniunea Europeană, implicit în România, ar urma să se modifice fundamental în mai puțin de doi ani, dacă cele două propuneri de directive aprobate de Parlamentul European vor primi votul final în acest an. Ana Petrescu, Senior Manager Deloitte România, explică, pentru Profit.ro, care sunt implicațiile schimbărilor.

Senatorii se pregătesc să respingă o inițiativă legislativă care permite salariaților din mediul privat să poată primi al 13-lea salariu înainte de Crăciun și al 14-lea salariu înainte de concediu. Cele două salarii în plus ar fi plătite de către companiile private din impozitul pe profit datorat statului, dar senatorii consideră că legislația actuală permite stabilirea unor drepturi salariale în plus.

Guvernul ar putea prelua într-o ordonanță de urgență prevederile adoptate de Senat prin care le este permis firmelor cu cifră de afaceri sub 1 milion de euro să aleagă între impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri. Începând cu primul trimestru, aceste firme ar fi urmat să fie impozitate pe cifra de afaceri, conform unei ordonanțe a Guvernului Tudose căreia senatorii i-au adus modificările menționate, dar pe care deputații întârzie să le aprobe.

Curtea de Conturi recomandă Ministerului Finanțelor Publice să inițieze un proiect de act normativ prin care organele de specialitate din cadrul ministerului să capete prerogativa de a verifica modul în care ONG-urile utilizează banii pe care îi primesc prin redirecționarea de către contribuabili a unei părți din sumele datorate bugetului de stat ca impozit pe profit sau venit.

Deși a trecut o lună și jumătate de când modificarea Codului Fiscal, incluzând transferul contribuțiilor, prin OUG 79/ 2017, a intrat în vigoare, iar un raport privind ordonanța trebuia adoptat la mijlocul lunii decembrie, deputații Puterii din comisia de buget au considerat că este potrivit să mai amâne adoptarea și să aibă mai întâi o dezbatere generală asupra ordonanței. Între timp, mediul de afaceri așteaptă aplicarea modificărilor adoptate deja în Senat la ordonanță, care, în forma actuală, afectează companiile. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a promovat modificările în Senat, nu a fost prezent la discuții, dar afirmă însă că nu și-a schimbat opinia.

O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.

Avocații ambelor părți se luptă în jurul unei centrale de peste 27 milioane euro. La finalul anului 2016, Holzindustrie era lider detașat al industriei lemnului din România, cu afaceri de 433 milioane euro și un profit net de 42 milioane euro. Anul trecut, lanțurile de bricolaj Hornbach, Leroy Merlin și Brico Dépôt România au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer, compania fiind acuzată de unele ONG-uri de cumpărare de lemn tăiat ilegal din păduri.