Afrimând încă o dată că nu va renunța la eliminarea contribuției de asigurări de sănătate la concediile medicale, cu excepțiile aprobate deja de Guvern pentru pacienți cu boli cronici, oncologice sau pentru tinerele mame și copii, premierul Ciolacu a anunțat că prin refroma fiscală ce va fi promovată priun PNRR vor fi introduse o serie de deduceri la impozitul pe venit. Marcel Ciolacu a adăugat că astfel de deduceri vor permite inclusiv dezvoltarea serviciilor de învățământ privat și instituțiilor spitalicești private, mai ales că, odată cu aderarea la OCDE, în 2026, vor veni în țara noastră și mari companii de asigurări.
Ministerul Finanțelor vrea o serie de modificări la proiectul inițial prin care clarifică regimul microîntreprinderilor, acestea vizând modul în care PFA/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale sunt analizate din perspectiva conceptului de întreprinderi legate introdus la regimul microîntreprinderilor. Astfel, Finanțele precizează că la calculul veniturilor cumulate ale întreprinderilor legate cu microîntreprinderea se ține cont și de o pătrime din norma anuală de venit a PFA/întreprindere individuală/întreprinderea familială care deține peste 25% din acțiunile micro sau se găsește în altă situație precizată pentru întreprinderile legate. De asemenea, este menționat printre raporturile care determină dacă două entiăți sunt legate și dreptul de a numi sau revoca administratorul.
Ministerul Finanțelor va discuta la începutul săptămânii următoare cu reprezentanți ai Comisiei Europene (SG Recovery) situația fiscală a României, printre măsurile care vor fi analizate urmând să se numere și cele vizând regimul microîntreprinderilor, a declarat un reprezentant al Ministerului Finanțelor. Pe masă se va afla și pragul pentru microîntreprinderi, pentru care au fost deja discuții privind reducerea de la 500.000 de euro în prezent la 100.000 de euro. Limitarea ariei de aplicabilitate a regimului de microîntreprindere (impozitare pe venit) este prevăzută în PNRR.
Comisia Europeană insistă de mai mult timp pentru restrângerea aplicării regimului micro, deci diminuarea numărului de firme care aplică.
Ministerul Finanțelor a propus modificarea Codului Fiscal pentru a lămuri modul în care este aplicat conceptul de întreprinderi legate în scopul încadrării firmelor în plafonul de 500.000 de euro pe an prevăzut pentru regimul microîntreprinderilor. Clarificările au devenit necesare după ce Guvernul a introdus această restricție pe finalul anului trecut, dar fără să fie suficient de clar.
Guvernul aduce în aceste momente modificări proiectului de ordonanță cu măsuri fiscale înainte de a adopta documentul. Printre măsurile asupra cărora se revine, din informațiile Profit.ro, se află și restricționarea regimului microîntreprinderilor de aplicarea acestui tip de impozitare și de către afiliați, inclusiv rude.
ANAF a publicat un ghid privind modalitatea de aplicare a facilităților fiscale, acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023. Ghidul ANAF vine în contextul în care scutirea de impozitul pe venit acordată de mulți ani în sectorul IT a fost limitată la venituri de natură salarială de cel mult 10.000 de lei pe lună, în timp ce angajții care beneficiază de această facilitate sunt scutiți de contribuția la Pilonul II, dar pot contribui dacă solicită acest lucru.
Artiștii care s-au înregistrat ca ”lucrător cultural profesionist” nu vor beneficia de reducerea cu 50% a contribuției de asigurări sociale de sănătate și nici de scutirea de impozit pe venit pentru primii trei ani de activitatate. Scutirile fuseseră adoptate de senatori, la propunerea fostului ministru al Culturii și senatorului Lucian Romașcanu și a senatorului USR Remus Negoi, dar au fost respinse în comisiile de specialitate și la votul final din Camera Deputaților.
Toți angajatorii - instituții publice, firme, organizații neguvernamentale - care au cel puțin un salariat la altă adresă decât sediul social vor trebui să solicite înregistrarea fiscală a punctului de lucru, ca plătitor de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal local al ANAF, indiferent de numărul de angajați, astfel încât impozitul pe venit să ajungă la autoritatea locală unde își desfășoară activitatea respectivul angajat și nu în orașul unde se află sediul social al angajatorului, prevede un proiect de legea adoptat de către Senat.
Noul Cod Fiscal nu mai păstrează nici jumătate din prevederile inițiale, cu care a fost publicat în 2016. A fost amendat până acum prin nu mai puțin de 107 legi, OG-uri și OUG-uri, care au însumat 554 de modificări, fără a le include și pe cele de la impozitele locale. Schimbările au fost de multe ori haotice și nu au reușit să îmbunătățească, pe ansamblu, situația bugetară, ba chiar s-a reușit performanța unei scăderi a încasărilor ca pondere în PIB.
Cu lipsă de reforme, cauzată de instabilitatea institușiuonală și politică, și cu lipsă de resurse cronică, este de mirare că ANAF mai funcționează, meritul fiind al profesioniștilor din sistem care ”cârpesc” ce au în prezent, a transmis la Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV, fostul șef al Fiscului Dragoș Doroș, Tax Partner Eversheds Tax. El a arătat că impozitarea automobilelor și locuințelor scumpe, propusă printre măsurile fiscale de actualii guvernanți, nu va aduce venituri importante la buget, fiind important ca la conducerea Fiscului să existe mandate stabile și să fie implementate reformele care sunt clamate de politicieni, dar în practică sunt mereu amânate, precum digitalizarea.
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica (PNL), a criticat măsurile fiscale pregătite de Guvern în privința angajaților din IT și a afirmat că aceste măsuri vor produce daune, în loc să producă economii la buget. Nica a adăugat că este de acord cu reducerea cheltuielilor, dar că ar trebui să se înceapă cu pensiile speciale și restructurări în administrația centrală și în agenții.
Toți angajatorii, instituții publice, firme, organizații neguvernamentale, care au cel puțin un salariat la altă adresă decât sediul social vor trebui să solicite înregistrarea fiscală a punctului de lucru, ca plătitor de salarii și de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal local al ANAF, indiferent de numărul de angajați, astfel încât impozitul pe venit să ajungă la autoritatea locală unde își desfășoară activitatea respectivul angajat și nu în orașul unde se află sediul social al angajatorului, prevede un proiect de lege inițiat în Senat. În prezent, legislația prevede înregistrarea fiscală ca plătitori de salarii în cazul entităților cu 5 sau mai mulți angajați. Inițiatorii argumentează că măsura ar fi benefică pentru primăriile mai mici și ar avea un impact nesemnificativ asupra autorităților locale mai mari, cum sunt orașele reședință de județ, unde ajung acum banii în astfel de cazuri.
Specialiștii din domeniu anticipau, încă de la momentul adoptării schimbărilor fiscale, că o parte a celor care obțineau venituri folosind microîntreprinderi s-ar putea reorienta.
ANAF a pregătit un proiect de ordin de președinte privind procedura de determinare și regularizare a diferenței de impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost redirecționată în plus față de sumele care pot fi redirecționate. Astfel, firmele care au redirecționat sume pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, dar constată în urma unei rectificări a impozitului că au redirecționat mai mult decât aveau dreptul trebuie să declare diferența prin formularul 100 și să o achite.
Persoanele fizice care obțin cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din cesiunea drepturilor de autor, activități independente în domeniul cultural sau din contracte individuale de muncă pe durată determinată pentru activități culturale vor putea fi înregistrate ca ”lucrător cultural profesionist”, conform unei ordonanțe de urgență aprobate de Guvern.
Guvernul a restricționat semnificativ aria de aplicabilitate a regimului microîntreprinderilor prin măsuri adoptate anul trecut, cu intrare în vigoare de la începutul acestui an.
Persoanele fizice care obțin cel puțin 50% din venitul anual impozabil, cumulat, din cesiunea drepturilor de autor, activități independente în domeniul cultural sau din contracte individuale de muncă pe durată determinată pentru activități culturale vor putea fi înregistrate ca ”lucrător cultural profesionist”, conform unui proiect de ordonanță de urgență consultat de Profit.ro. Pentru venitul obținut, în vederea impozitării, se va aplica o cotă de deducere de 40%, iar pentru primii 3 ani fiscali, lucrătorul cultural profesionist beneficiază de o reducere cu 50% a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Lucrătorii culturali profesioniști contribuabili vor avea astfel vechime în muncă și dreptul la concedii medicale și indemnizații și vor fi asigurați pentru șomaj.
Companiile cu venituri de peste 10 milioane de euro ar urma să fie impozitate prin aplicarea unei cote de 1%, 2% sau 3% asupra veniturilor, similar cu regimul fiscal actual al microîntreprinderilor, prevede un proiect de lege pentru modificarea Codului Fiscal, pregătit de către senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Pentru companiile cu afaceri de peste 10 milioane de euro din activități de natura extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora, impozitarea ar fi de 5% din venituri. Proiectul are la bază același principiu înaintat și de PSD, partid aflat la guvernare, privind impozitarea companiilor mari direct pe cifra de afaceri.
Aproximativ 180 milioane de euro ar putea ajunge la organizațiile nonprofit din România, însă în anul 2021 mediul ONG a atras doar 1/3 din acestea, arată ultimele statistici publicate de Asociația HELP Autism, care reies din raportul privind declarația 230 transmis de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Parlamentul a clarificat, adoptând un proiect de lege prin vot final în Camera Deputaților, entitățile și serviciile pentru care se aplică deductibilitatea și scutirea de impozit în cazul abonamentelor pentru facilități sportive. Astfel, regimul fiscal va fi aplicat pentru codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313 - activități ale bazelor sportive, cluburilor sportive și centrelor de fitness, incluisv pentru servicii medicale oferite de acestea.
Ministerul Finanțelor a prezentat liniile generale ale politicii fiscale pentru următorii ani, în contextul în care de la începutul anului următor intră în vigoare o serie de modificări fiscale majore, adoptate în vară prin OG16, în timp ce politicienii au promis că în 2023 nu vor mai avea loc majorări de taxe. Printre obiectivele Finanțelor este inclusă și continuarea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de impozitare pentru microîntreprinderi, în funcție și de rezultatele analizei realizate în acest scop. De asemenea, se regăsesc și obiective precum eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit și contribuțiile sociale ori reducerea graduală a facilităților fiscale din domeniul impozitării proprietății, prevăzute în Codul fiscal, în funcție și de rezultatele unei analize realizate în acest scop.
Plafonul de 500.000 de euro (redus de OG16 de la 1 milion de euro) până la care se poate aplica regimul de impozitare al microîntreprinderilor va fi calculat în funcție de veniturile obținute de microîntreprineri în cursul anului 2023 și nu în funcție de veniturile de la finalul anului 2022, potrivit unui amendament adus de deputați în Comisia de buget a Camerei Deputaților. De asemenea, deputații au adoptat un amendament care precizează mai clar că pentru dividendele interimare pe 2022 distribuite în cursul anului 2022 se aplică cota de impozit de 5% și nu cea majorată la 8%.
Veniturile din activități de consultanță fiscală vor fi excluse de la restricția ca microîntreprinderile să obțină cel mult 20% din venituri din activități de consultanță/management, potrivit unui amendament votat de Comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților la proiectul de lege pentru adoptarea OG16. Potrivit OG16, dacă o microîntreprindere depășește plafonul de 20% din astfel de venituri, ar urma să treacă la impozit pe profit.
Proiectul de lege care prevedea scutirea de impozit pentru veniturile realizate din salarii precum și pentru veniturile din drepturile de autor, realizate ca urmare a desfășurării activității de jurnalism, a fost respins, marți, de Parlament, prin votul final al Camerei Deputaților, după ce proiectul fusese retrimis legislativului de către președintele Klaus Iohannis.