Totul a pornit de la faptul că, în decembrie 2017, primarii au constatat că în proiectul de buget de stat pe 2018 apare o prevedere prin care Guvernul "confiscă" jumătate din excedentele bugetare din 2016 și 2017 ale autorităților locale. Cum? Diminuând cu 50% din excedentele bugetare respective sumele alocate primăriilor de la centru pentru echilibrare, din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.
Impozitul de 10% pe veniturile obținute de cesionarii care au preluat drepturile foștilor proprietari de imobile naționalizate va fi reținut la sursă, de CEC Bank, la fiecare plată, când despăgubirile sunt încasate de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Modificarea față de situația actuală, în care Fiscul trebuie să aștepte ca cesionarii să-și declare singuri veniturile anuale, este prevăzută într-un proiect de Ordonanță de Guvern, elaborat de Ministerul Finanțelor și obținut de Profit.ro, care modifică, printre alte acte normative, și Codul Fiscal.
Având în vedere deficitul bugetar, care la finalul primelor opt luni din anul 2018 pare că este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut (1,54% din PIB), și că ritmul de colectare a creanțelor fiscale de la persoanele fizice este în continuare relativ redus, stimularea plăților reprezintă o prioritate pentru Ministerul Finanțelor, potrivit Claudiei Sofianu, partener Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România. Acordarea de stimulente la plată trebuie să fie o soluție doar pe termen scurt, întrucât pe termen mai lung ar constitui o discriminare față de alte categorii de contribuabili, afirmă consultantul.
Românii care au încercat în ultimele zile să-și depună online declarațiile unice de venit au descoperit că demersul este pentru mulți imposibil, din cauza erorilor și blocajelor din sistemul informatic al ANAF. Noul termen limită, prelungit tot din cauza problemelor informatice de la 16 iulie, cât fusese inițial, expiră săptămâna viitoare, marți 31 iulie. Până în prezent, din cei 1 milion de contribuabili care ar trebui să depună declarația, doar 190.000 au reușit să o facă online.
Glencore, gigantul mondial al comerțului cu mărfuri, a ales România ca loc al unui nou hub IT al diviziei sale Inatech, specializată în managementul riscului în tradingul cu energie, cinci dezvoltatori locali urmând să lucreze în București la noile versiuni ale aplicației de trading cu petrol Techoil a Inatech.
Statul crede că a găsit soluția prin care să-i determine pe români să citească mai mult, pregătind în acest sens un set de facilități fiscale care să stimuleze lectura. Motivul: românii cumpără mai puține cărți decât vecinii bulgari, iar cei mai mari consumatori de carte din țară sunt preșcolarii și copiii din clasele primare. Cu cât înaintează în vârstă, românii citesc tot mai puțin.
Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat recent majorarea la 2,5%, 3% sau la 3,5% a cotei de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii care poate fi donată către organizații neguvernamentale sau către unități de cult. Teodorovici preciza că Guvernul analizează, în acest scop, impactul bugetar pentru diferitele variante de majorare, dar, chiar cu câteva zile înainte de declarația ministrului și în pofida discuțiilor pe acest subiect cu ONG-uri de caritate, premierul Dăncilă a transmis Parlamentului că nu susține majorarea cotei la 3,5%.
Cota de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii care poate fi donată către organizații neguvernamentale sau către unități de cult va fi majorată, pentru a compensa astfel reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%. Guvernul analizează, în acest scop, impactul bugetar pe care l-ar avea o majorare a cotei la 2,5%, 3% sau la 3,5%, a anunțat astăzi ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care s-a referit în mod particular, însă, doar la ONG-urile din domeniul sănătății sau asistenței sociale.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Finanțelor Publice să inițieze un proiect de act normativ prin care organele de specialitate din cadrul ministerului să capete prerogativa de a verifica modul în care ONG-urile utilizează banii pe care îi primesc prin redirecționarea de către contribuabili a unei părți din sumele datorate bugetului de stat ca impozit pe profit sau venit.
Noul Guvern promite scutirea de impozit a medicilor începând cu ianuarie 2019. Promisiunea a fost făcută și de guvernele anterioare PSD-ALDE, dar a fost amânată, fără a se indica un nou termen.
Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că impozitul pe venitul global rămâne în programul de guvernare, dar că nu poate avansa un termen pentru introducerea acestuia.
Taxe și impozite locale percepute populației și firmelor vor fi majorate, de anul viitor, cu până la 20% în mai multe județe, motivul indicat fiind transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, care afectează inclusiv bugetele locale deoarece este acompaniat de reducerea impozitului pe venit. Taxele vor fi ridicate pentru terenuri, clădiri, locuri de veci.
Motivația autorilor inițiativei legislative este aceea că este nevoie de compensarea reducerii de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care va tăia semnificativ banii obținuți de ONG-uri din donații efectuate prin redirecționarea a 2% din sumele datorate ca impozit, prin reducerea bazei de aplicare a procentului redirecționat.
Autoritățile locale au primit în prima jumătate a anului 10,1 miliarde de lei drept cote defalcate din impozitul pe venit, astfel că pentru întreg anul totalul ar putea depăși 20 de miliarde de lei, avans susținut de creșterea accelerată a veniturilor populației. Per ansamblul anului trecut, aceste transferuri au totalizat 17,9 miliarde de lei. Situația unei părți semnificative a acestor venituri este incertă de anul următor, în contextul reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% și, implicit, a sumelor colectate la acest capitol.
Salariile mai mari decât media (aproape de 2.400 de lei net în prezent) reprezintă doar o cincime din cele aproximativ 6,3 milioane de contracte de muncă în derulare, însă impozitul pe venit colectat pentru acestea depășește ceea ce statul strânge de la cele aproximativ 5 milioane de salarii mici, relevă un document redactat recent și prezentat acum de Profit.ro.
Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei, cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „țară digitală” în care serviciile să fie furnizate online, iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.
Sindicatele din 12 companii, printre care cele din Rompetrol, Lukoil, Michelin, OMV Petrom, Policolor, au decis să înceapă acțiuni specifice pentru a obține abrogarea ordonanței care transferă contribuțiile de la angajator la angajat, acuzând că operațiunea, în modul în care a fost avizată, va scădea salariile nete ale tuturor angajaților din sistemul privat cu 17%, așa cum Guvernul Boc a tăiat salariile bugetarilor cu 25%.
Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Tudose nu vor aduce niciun prejudiciu Primăriei Capitalei și nici bucureștenilor, a scris primarul general Gabriela Firea într-o postare publicată, duminică, pe pagina sa de Facebook. Luni, ea spunea că pachetul de modificări fiscale al Guvernului PSD-ALDE trebuie revizuit, pentru că nu va aduce lucruri bune pentru administrațiile locale, ci, dimpotrivă, "ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile".
Trecerea la impozitarea progresivă va forța economia României să devină competitivă prin calitate și personalizare a produselor și serviciilor sale, chiar dacă într-o primă etapă va pierde din competitivitatea fiscală, susține economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.
Grupul german Kaufland, liderul pieței locale de retail, se grăbește să anunțe pe piață, într-o acțiune de marketing, că va prelua de la 1 ianuarie contribuțiile aferente angajatorului în salariul brut al angajatului, astfel că fiecare angajat Kaufland România va avea un salariu net mai mare, în medie cu 1,5%.
Angajatorii care nu vor achita contribuțiile sociale ale angajaților, reținute la sursă, vor avea dosar penal, Fiscul urmând totodată să intensifice acțiunile de executare silită a proprietarilor de firme care nu virează la timp aceste contribuții, a declarat, în această seară, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa.
Peste 157.000 de angajatori erau înregistrați la sfârșitul lunii septembrie ca neplătind contribuțiile sociale pentru angajat, aproape jumătate din numărul total de angajați fiind astfel în categoria celor pentru care nu sunt achitate contribuțiile angajatorului, a explicat astăzi ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, decizia Guvernului de a schimba Codul Fiscal, inclusiv prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat.
Valoarea brută a salariului va trebui majorată cu 19,9%, la un salariu mediu brut pe economie de 3.131 lei, pentru ca suma "în mână" primită acum de un angajat să fie păstrată, dar cei scutiți astăzi de impozit pe venit, precum programatorii IT și persoanele cu handicap, vor suporta o micșorare a salariului net chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute, relevă calcule transmise Profit.ro de către Radu Derscariu, director Deloitte România, după ce Guvernul a schimbat Codul Fiscal.
Guvernul decide transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, reduce cu 2 puncte cota totală de contribuții și scade impozitul pe venit la 10%, au anunțat premierul Mihai Tudose și ministrul Finanțelor, în ședința de astăzi a Cabinetului. Modificările au fost aprobate astăzi de Guvern.
Guvernul se pregătește astăzi să schimbe Codul Fiscal. Calcule efectuate anterior, la solicitarea Profit.ro, de Monica Țariuc, Senior Manager Deloitte Romania, relevă că, pentru a păstra salariul net al unui angajat la 3.000 de lei, costul complet al angajatorului va scădea de anul viitor cu 0,3% (17 lei). Dacă, însă, angajatorul decide să nu majoreze salariile brute, salariul net al angajatului va scădea la 2.502 lei, cu peste 16%. Cele mai mari reduceri de costuri cu plata contribuțiilor și impozitului pe venit vor fi posibile, însă, pentru cei care obțin venituri pe PFA, o formă de remunerare care rămâne astfel mult mai avantajoasă fiscal decât contractul de muncă.