Rezultatele 1 - 23 din 23 pentru "investitii energie regenerabila"

Strategia investițională a Hidroelectrica prevede construirea de capacități de producere a energiei electrice din surse solare cu o putere instalată totală de circa 50 MW, valoarea totală estimată a investițiilor necesare ridicându-se la peste 193 milioane lei.

Omul de afaceri este în topul celor mai bogați francezi. Proiectele au fost scoase la vânzare încă din 2019.

Guvernul a promis prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) subvenții de stat pentru investiții în lanțul national de producție de panouri și celule fotovoltaice, în condițiile în care s-a angajat să majoreze cu peste 2.000 MW, până în 2025, puterea instalată în parcuri de generare de energie solară din România.

Compania suedeză OX2 AB, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene onshore din Europa, care și-a anunțat foarte recent intenția de a se lista pe o platformă a Bursei Nasdaq, are în plan resuscitarea unor proiecte de construcție de unități de producție de energie din vânt în Dobrogea cu putere instalată de peste 400 MW vechi de 10 ani.

Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României prevede un buget total de 1,6 miliarde euro pentru "Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen", potrivit unei sinteze a Planului prezentată în Parlament.

Două firme din Constanța controlate de omul de afaceri suedez rezident în Monaco Emanuel Muntmark, deținătorul Monsson Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte de energie regenerabilă din România, dar cu afaceri în întreaga lume, supranumit "regele eolienelor", au în pregătire tot atâtea proiecte de construire de parcuri fotovoltaice în Satu Mare.

Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică".

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, este o ocazie unică în 100 de ani pentru ca România să își modernizeze infrastructura critică energetică, însă implementarea sa pe partea de energie se va confrunta și cu piedici legate de capacitatea de planificare și execuție și de resursa umană specializată, a declarant la Profit TV confondatorul și CEO-ul grupului Adrem, Corneliu Bodea, totodată președinte al Centrului Român al Energiei (CRE).

Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro.

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, investește 42 de milioane de euro în retehnologizarea a două stații esențiale pentru închiderea inelului de 400 kV în zona de vest, Reșița și Timișoara, după ce, anul trecut, gradul de completare a acestui a ajuns la 70%, a transmis compania.

Foarte recent, o altă companie de stat, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a anunțat aprobarea de către acționari a tranzacției prin care va prelua firmele care dețin și operează parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, controlate de mai multe municipalități din Germania. Anterior, Electrica SA, unde statul este cel mai mare acționar, cu circa 48% din capital, a anunțat preluarea unui parc solar din Giurgiu de la un grup de investitori israelieni.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a comandat un studiu de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor de energie regenerabilă din România, în baza căruia să fie revizuită și completată legislația primară națională în vederea transpunerii normelor comunitare în domeniu, după ce Comisia Europeană a caracterizat drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate la 30,7% până în 2030, inclusă în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al țării.

Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de 1,55 miliarde euro în domeniul Energie și tranziție verde.

Există un potențial foarte mare pentru investiții viitoare în România, în contextul Green Deal, în principal în energia regenerabilă, dar și în digitalizarea rețelelor, a declarat CEO-ul grupului italian Enel, Francesco Starace.

Subsidiarele românești ale companiei olandeze NERO Renewables, care anunța încă din 2017 că vrea să construiască cu subvenții ale Guvernului de la Haga trei mari parcuri eoliene în România, cu putere instalată cumulată de circa 1 GW, a căror producție să fie calculată, printr-un mecanism european, la ținta de pondere a energiei regenerabile în consum a Olandei, nu a României, au fost vândute unui grup britanic de asset management specializat în investiții în active "verzi".

Penalizările financiare aspre impuse de legislația în vigoare marilor consumatori industriali de energie care nu își îndeplinesc cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producției de energie regenerabilă ar putea constitui una dintre sursele de finanțare ale Fondului Național specializat în investiții în eficiență energetică pe care statul român intenționează să îl înființeze, se arată într-un document guvernamental.

Compania de stat Conpet Ploiești, operatorul sistemului național de transport prin conducte al țițeiului, condensatului, gazolinei și etanului, vrea să devină prosumator de energie electrică și intenționează să își instaleze panouri fotovoltaice la un număr de 5 stații de pompare țiței.

Romgaz, unul dintre cei doi mari producători de gaze naturale din România, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 70% din acțiuni, ia în calcul extinderea afacerilor pe segmentul producției de energie regenerabilă, inclusiv a celei geotermale și pe biogaz, pe fondul înăspririi legislației UE de combatere a schimbărilor climatice, care a dus la creșterea costurilor emisiilor CO2 pentru producătorii de energie convențională precum Romgaz.

Furnizorii români de energie electrică deplâng de mulți ani faptul că nu pot încheia contracte bilaterale pe termen lung de cumpărare de energie în avans de la dezvoltatorii de proiecte de producție de electricitate din cauza faptului că, potrivit reglementărilor în vigoare, acești dezvoltatori nu pot deveni participanți la piața de energie până la finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor lor.

Iarna, în unele momente cu temperaturi foarte scăzute, consum foarte mare și aport redus al parcurilor eoliene și al hidrocentralelor, Complexul Energetic Oltenia ajunge să asigure și o treime din totalul producției de energie a României.

O sumă record de 286 miliarde de dolari a fost investită anul trecut la nivel mondial pentru energii regenerabile, cu 13 miliarde de dolari mai mult decât în 2014, iar capacitatea totală de generare a regenerabilelor a crescut anul trecut cu 147 GW, ajungând la 1,85 TW, potrivit unui raport publicat de REN 21, o coaliție internațională care regrupează guverne, asociații profesionale din domeniul energiilor regenerabile și instituții financiare, transmite Bloomberg.