Rezultatele 1 - 25 din 67 pentru "lege privind darea in plata"

Curtea Constituțională a motivat decizia luată în luna iulie prin care a respins contestațiile băncilor cu privire la noua formă a Legii privind darea în plată. Curtea arată că instanțele vor trebui automat să constate că există impreviziune atunci când cursul a crescut cu mai mult de 52,6% de la data contractării creditului (așa cum se întâmplă în cazul creditelor în franci elvețieni) sau rata lunară s-a majorat cu mai mult de jumătate ca urmare a creșterii dobânzilor. Atât debitorii cât și creditorii vor avea dreptul de a cere adaptarea contractului în cadrul procedurii de dare în plată, și judecătorii vor pronunța soluția fără să evalueze situația materială a debitorului. Pentru creditele restructurate prin modificarea capitalului, data de referință a impreviziunii va fi cea a actului adițional. Mai mult, debitorii care au pierdut procese pe forma trecută a legii vor putea deschide altele.

Curtea Constituțională a României a venit cu o nouă pronunțare în privința Legii privind darea în plată, modificată anul trecut de Parlament și contestată de bănci. Astfel, Curtea a declarat neconstituțională prevederea care arăta că debitorii beneficiază, practic, automat de ștergerea datoriilor rămase după executarea silită. Au fost însă respinse celelalte excepții ridicate de bănci, inclusiv cele referitoare la variația cursului cu mai mult de jumătate.

Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat raportul proiectului de lege inițiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir pentru modificarea Legii privind darea în plată și care introduce definiții cantitative privind impreviziunea în contractele de credite. Astfel, debitorii vor putea da în plată dacă imobilul ipotecat a scăzut în valoare cu mai mult de jumătate față de momentul adjudecării, moneda creditului a crescut cu mai mult de 20%, gradul de îndatorare a crescut sau debitorul a fost executat silit.

Banca Națională a României a transmis Parlamentului că se opune unui proiect care vizează eliminarea excepției privind programul Prima Casă din Legea privind darea în plată. Posibilitatea ca și debitorii cu credite garantate de stat să dea în plată ar duce băncile în situația de a nu mai putea recupera banii de la stat, scrie prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

Legea dării în plată, în forma în care a ieșit de la Curtea Constituțională a României, va genera dificultăți de interpretare la nivel instanțelor și multe soluții divergente, spun doi judecători care au participat la o conferință de specialitate organizată de Institutul Bancar Român.

Curtea Constituțională a României consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții, publicată în Monitorul Oficial.

Raiffeisen Bank ar putea elibera, în ultimele trei luni din 2016, cheltuielile de 39 de milioane de euro constituite după intrarea în vigoare a Legii privind darea în plată, ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a introdus condiția existenței impreviziunii pentru debitorii care vor să renunțe la case în schimbul ștergerii datoriilor. O parte din bani ar putea fi utilizați pentru conversii voluntare.

Curtea Constituțională s-a pronunțat în urmă cu două săptămâni pe Legea dării în plată și unele instanțe nu au mai așteptat motivarea deciziei care va arăta cum ar trebui să fie aplicată legea. Cele mai multe decizii au fost în favoarea clienților care vor să scape de creditele la bănci, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor.

Curtea Constituțională a respins două contestații ale Raiffeisen Bank și Banca Românească la Legea privind darea în plată, după ce marți a admis în parte contestațiile băncilor și a stabilit că darea în plată se aplică doar dacă judecătorul constată existența impreviziunii. Într-un dosar era contestatată legalitatea prevederii care dă dreptul debitorului executat silit de a cere ștergerea datoriilor.

Curtea Constituțională a revenit cu un nou comunicat care să clarifice decizia de ieri privind Legea dării în plată, care a născut interpretări diferite. Curtea precizează că darea în plată este condiționată de existența impreviziunii, inclusiv pentru contractele încheiate pe vechiul Cod civil.

În ziua de 25 octombrie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, și în mod special ale art.1 alin.(3), art.3, art.4, art.5 alin.(2), art.6, art.7, art.8, art.10 și art.11 din aceasta.

Două tribunale au respins definitiv două contestații ale Bancpost și OTP Bank la notificările de dare în plată transmise de clienți. Acestea sunt primele decizii definitive în favoarea clienților și vin chiar înainte de decizia Curții Constituționale pe excepțiile de neconstituționalitate ridicate de bănci.

Raiffeisen Bank a câștigat în apel un proces în care a contestat o notificare de dare în plată depusă de doi debitori din Ialomița. Este prima decizie definitivă pronunțată de o instanță pe Legea 77/2016 privind darea în plată.

Unii dintre clienții BCR care au contractat credite pentru investiții au încercat să scape de datorii apelând la Legea privind darea în plată, spune Dana Demetrian, directorul de retail al băncii. Un sfert dintre cei 4.000 de debitori care vor să renunțe la case sunt clienți BCR.

Senatorii din Comisia de buget, finanțe și bănci vor discuta miercuri sesizarea Raiffeisen Bank International, în care austriecii reclamă că pierd bani din cauza Legea dării în plată. Guvernul a cerut Parlamentului un punct de vedere pe solicitarea băncii ca România să ducă negocieri pentru reanalizarea legii.

Ministerul Justiției a publicat un proiect de ordin care vizează reducerea tarifelor notariale la jumătate pentru actele de dare în plată. Proiectul trebuie să stea în dezbatere publică cel puțin până pe 11 august.

Un fost client al Băncii Comerciale Române, aflat în executare silită, a semnat un acord cu banca prin care aceasta renunță la datorie, potrivit prevederilor Legii dării în plată. Un alt client al Raiffeisen Bank a predat casa luată pe credit în franci elvețieni.

Băncile locale apelează la serviciile celor mai mari firme de avocatură pentru contestațiile la notificările de dare în plată depuse de clienți. Aceiași avocați au reprezentat băncile și în multe dintre procesele pe clauze abuzive declanșate de către clienți în ultimii ani.

4.000 de români au apelat la legea dării în plată și au trimis notificări băncilor, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din cadrul Băncii Naționale a României.

Compania de recuperare creanțe Kruk explică ce înseamnă suspendarea activităților de colectare creanțe de la datornicii care se califică la darea în plată. Kruk nu va mai suna și notifica debitorii, chiar dacă există angajamente de plată pentru stingerea datoriei, cel puțin până legea va fi clarificată prin practica instanțelor, susține compania.

Banca Transilvania intră pe lista băncilor locale care contestă Legea dării în plată și susține, într-un document trimis la instanță și obținut de Profit.ro, că actul normativ este neconstituțional. Citește în continuare argumentele cu care banca încearcă să convingă magistrații.

Banca Comercială Română descrie abordarea în cazul legii dării în plată, după ce săptămâna trecută a notificat un client că este de acord să-i șteargă datoria. Acolo unde este vorba de cazuri sociale, banca nu va depune contestații, chiar dacă, susțin cei de la BCR, legea este una neconstituțională, pentru care va cere controlul de constituționalitate.

Firma de recuperare Kruk suspendă temporar acțiunile de colectare amiabilă a creanțelor pentru cazurile care întrunesc condițiile de aplicare a legii dării în plată, până ce legea este clarificată, potrivit unui comunicat de presă.

Consiliul Uniunii Notarilor Publici din România discută săptămâna viitoare ce onorarii vor percepe notariatele pentru darea în plată. Dacă Ministerul Finanțelor vrea să taxeze darea în plată ca o tranzacție imobiliară, dar la cea mai mare valoare posibilă, aceea din contractul de credit, notarii vor să aplice tarife mai reduse decât cele dintr-o tranzacție de vânzare-cumpărare, potrivit surselor Profit.ro.

Marile bănci locale susțin că oamenii nu s-au înghesuit nici azi să depună notificări că vor să dea în plată. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat, pe seară, că vrea să taxeze darea în plată la nivelul creditului către bancă, ceea ce ar putea însemna costuri ridicate pentru debitori. Legea privind darea în plată nu pare să genereze un val prea mare de notificări din partea clienților.