Premierul Marcel Ciolacu le-a transmis șefilor OMV AG și OMV Petrom că Legea offshore nu va fi modificată și că speră, totodată, că atitudinea Austriei față de aderarea României la Schengen nu va strica imaginea OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi și carburanți din România, totodată producător de energie electrică.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că i-a solicitat CEO-ului grupului austriac OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței, gaze și carburanți din România, închiderea pe cale amiabilă a litigiilor cu statul român.
Grupul italian de petrol și gaze Gas Plus SpA, a cărui subsidiară românească Gas Plus Dacia SRL deține 10% din concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, la care concesionari majoritari (70%) și operatori sunt americanii de la Black Sea Oil&Gas, a raportat pentru primul semestru al anului venituri de 4,2 milioane euro și un profit operațional EBITDA de 2,1 milioane euro din vânzarea gazelor extrase din platoul continental maritim românesc.
În cei 16 ani în care a fost președinte al Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, fost director la Romgaz și Distrigaz, a avut un cuvânt greu de spus la dezbaterea și aprobarea tuturor proiectelor de acte normative legate de sectorul energiei din perioada respectivă, inclusiv la adoptarea primei variante a Legii offshore din 2018, care a întârziat luarea deciziilor finale de investiție în noile proiecte de producție de gaze naturale din Marea Neagră.
Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Citatul-parafrază din Ion Creangă cu care ministrul Energiei, Virgil Popescu, a răspuns în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea finală pe modificarea Legii offshore, acuzațiilor de "hoție" venite din partea liderului AUR, George Simion: "Pașol na turbinca, Iuri!".
Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.
Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
Premierul Nicolae Ciucă va avea marți de la ora 10:15 o întrevedere cu reprezentanții companiei petroliere americane Black Sea Oil&Gas, principalul concesionar și operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze naturale din Marea Neagră, care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
Banii încasați la bugetul de stat sub formă de supraimpozit și redevențe de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre ar urma să fie distribuiți către conturile individuale ale cetățenilor români la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), existente sau nou-create, oarecum pe model norvegian.
După cum a relatat Profit.ro, anterior, o altă instituție avizatoare, Consiliul Legislativ a atras atenția că proiectul de modificare a Legii offshore conține o prevedere care riscă să contravină Constituției.
Producția proprie de gaze naturale a OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători ai României, acoperă în cea mai mare măsură cererea clienților săi, iar gazele provenite din import reprezintă numai circa 6% din totalul vânzărilor companiei, a declarat directorul general al companiei, Cristina Verchere, într-un interviu acordat Profit.ro.
Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.
Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.
Proiectul de modificare al Legii offshore a fost depus astăzi la Parlament, pentru dezbatere în procedură de urgență.
Producătorii autohtoni de gaze naturale din Marea Neagră vor achita în continuare impozitul asupra veniturilor suplimentare din liberalizarea prețului gazelor, însă baza de impozitare, ca și pragul de la care vor fi aplicate cotele, vor suferi modificări, reiese din proiectul de modificare al Legii offshore, dezbătut de liderii coaliției de guvernare și analizat de Profit.ro.
Liderii coaliției de guvernare ar putea cădea de acord cel mai probabil vineri asupra proiectului legii offshore, care va merge în Parlament, a anunțat vicepremierul Kelemen Hunor, liderul UDMR.
Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), operatorul și principalul concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia (MGD), cel mai avansat proiect nou de extracție de gaze din Marea Neagră românească, a decis să își urmeze opțiunile existente pentru rezolvarea problemei legii offshore și să trimită autorităților de la București o notificare privind intenția sa de a iniția o procedură de arbitraj împotriva statului român la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț Internațională (ICC) de la Paris. Motivul: deși se apropie de momentul începerii producției de gaze din Proiectul MGD, BSOG nu a văzut încă un proiect de modificare publicat pentru dezbatere publică, a declarat, pentru Profit.ro, CEO-ul companiei, Mark Beacom.
Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Cu doar 30 de terawați de gaze naturale importați, un procent de 23% din consumul total de gaze, potrivit datelor raportate de ANRE la nivelul anului trecut, România este aproape independentă față de gazul rusesc și ar putea ajunge complet autonomă chiar de anul acesta, dacă se va începe exploatarea resurselor de gaz din Marea Neagră, a spus Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), la conferința "Maratonul energiei", organizată joi de Profit.ro. Legea Offshore se apropie de un verdict final.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, duminică, la Digi24, că România nu este în riscul de a rămâne fără gaz șică avem ca prim obiectiv deschiderea interconectorului dintre Grecia și Bulgaria, astfel că din toamnă vom putea folosi gaz lichefiat american. Despre Legea offshore, șeful Executivului a spus că liderii coaliției și-au asumat ca în perioada următoare să intre în Parlament.
Asta în contextul în care autoritățile de la București nu s-au ținut deocamdată de promisiunea de a modifica Legea offshore, iar OMV Petrom a anunțat că, din această cauză, decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep va fi amânată pentru 2023. În plus, Romgaz a informat recent că semnarea contractului de preluare a subsidiarei locale a ExxonMobil, ce deține 50% din drepturile asupra Neptun Deep, contra sumei de peste 1 miliard de dolari, "încă nu a avut loc, motivat de necesitatea de a clarifica anumite detalii de implementare".
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, a raportat pentru 2021 un profit net de 2,864 miliarde lei, în creștere cu 122% față de cel din 2020 (1,291 miliarde lei), însă mai mic cu 21% comparativ cu câștigul net din 2019, de dinainte de pandemia COVID-19, care s-a ridicat la 3,635 miliarde lei. În 2018, compania controlată de grupul austriac OMV a afișat un profit net de peste 4 miliarde lei.
Asta în contextul în care autoritățile de la București nu s-au ținut deocamdată de promisiunea de a modifica Legea offshore, iar OMV Petrom a anunțat că, din această cauză, decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep va fi amânată pentru 2023. În plus, Romgaz a informat recent că semnarea contractului de preluare a subsidiarei locale a ExxonMobil, ce deține 50% din drepturile asupra Neptun Deep, contra sumei de peste 1 miliard de dolari, "încă nu a avut loc, motivat de necesitatea de a clarifica anumite detalii de implementare".