Rezultatele 1 - 25 din 74 pentru "legea offshore"

OMV Petrom este gata să investească în Neptun Deep odată ce Guvernul ridică barierele din calea acestui proiect, a declarat luni, pentru Reuters, CEO-ul companiei, Christina Verchere.

ExxonMobil a confirmat recent pentru Profit.ro că în prezent testează piața în vederea vânzării fie a subsidiarei din România, fie a participației de 50% pe care o deține în Neptun Deep, susținând că încă nu a fost identificat un cumpărător.

Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.

Construcția conductei ar fi trebuit să înceapă anul acesta și să fie finalizată în 2020, când era programată inițial și punerea în funcțiune, însă totul a fost dat peste cap de adoptarea anul trecut a Legii offshore și a OUG nr. 114/2018, cu măsuri fiscale și de reglementare care au descurajat industria petrolieră și au dus la amânarea deciziei finale de investiție în proiectul de exploatare Neptun Deep.

În pragul recentei vizite a premierului demis Viorica Dăncilă în Statele Unite, dar și în urma anunțului făcut de ExxonMobil cu privire la intenția de a-și vinde participația la concesiunea offshore Neptun Deep, cea mai importantă din Marea Neagră, Guvernul a publicat pe site-ul Ministerului Energiei un proiect de modificare a Legii offshore, în care erau cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor din Marea Neagră. Între timp, însă, documentul a dispărut de pe pagina de internet a ministerului.

În pragul recentei vizite a premierului demis Viorica Dăncilă în Statele Unite, dar și în urma anunțului făcut de ExxonMobil cu privire la intenția de a-și vinde participația la concesiunea offshore Neptun Deep, cea mai importantă din Marea Neagră, fostul Guvern a publicat pe site-ul Ministerului Energiei un proiect de modificare a Legii offshore, în care erau cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor din Marea Neagră, inclusiv cele privitoare la reducerea poverii fiscale. Între timp, însă, documentul a dispărut de pe pagina de internet a ministerului.

Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.

Modificările propuse de Ministerul Energiei prin proiectul de modificare a legii offshore oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, consideră Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), în condițiile în care petroliștii au întrerupt deocamdată investițiile pentru extracția gazelor din marile zăcăminte maritime românești.

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a anunțat, duminică, că noile revizuiri propuse de Ministerul Energiei, pentru Legea offshore, contribuie la clarificarea cadrului fiscal.

CEO-ul OMV, Rainer Seele, a fost întrebat la recenta teleconferință cu analiștii piețelor financiare dedicată rezultatelor companiei pe primul semestru al anului despre evoluția negocierilor cu Guvernul privind fiscalitatea gazelor din Marea Neagră și dacă are vreun comentariu cu privire la recentele informații venite din România despre faptul că ExxonMobil ar putea lua în calcul retragerea din proiectul Neptun Deep.

Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.

Concesionarii de perimetre offshore de explorare și exploatare de zăcăminte de hidrocarburi situate în sectorul românesc al Mării Negre vor fi obligați să plătească fiecare câte minimum 120.000 euro pe an Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), bani pe care instituția îi va folosi pentru cheltuieli necesare întăririi capacității de îndeplinire a atribuțiilor sale.

Inițial, procedura de rezervare de capacitate din partea companiilor interesate era programată să se încheie pe 25 februarie, însă a fost prelungită de 2 ori, mai întâi până pe 30 mai, iar acum, recent, pentru a doua oară, până pe 1 octombrie. Proiectul este vital și pentru transportul către Occident al gazelor care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom, cel mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.

Tribunalul Constanța a respins cererea unui proprietar de terenuri din localitatea constănțeană Tuzla și pe cea similară a unui ONG, Asociația Dominocost, de anulare a documentațiilor de urbanism emise până în prezent de autoritățile locale pentru proiectul de construire pe țărm a stației de măsurare-reglare a gazelor naturale ce ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom și de mutare a amplasamentului stației la o distanță de cel puțin 10 kilometri de cel avut în vedere în momentul de față.

În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.

Compania nu s-a implicat public deloc în dezbaterile și polemicile cu privire la forma finală a Legii offshore, adoptată anul trecut de Parlament și față de care ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea, atât cu privire la aspectele fiscale, cât și în ceea ce privește obligația de a tranzacționa pe bursa românească jumătate din viitoarea producție din Marea Neagră.

Evaluarea Raportului de Pericole Majore aferent platformei petroliere Gloria, proces care a fost finalizat la sfârșitul săptămânii trecute, a relevat neconformități majore privind siguranța instalației, care pot avea consecințe grave asupra personalului și a mediului marin, au afirmat, pentru AGERPRES, reprezentanții Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).

O dispoziție a Gărzii de Mediu ar putea duce la sistarea activității diviziei de producție offshore a OMV Petrom, care asigură peste 10% din producția de gaze a României, după ce instituția a descoperit că cel mai mare producător de țiței și gaze din România nu deține autorizație de mediu pentru două conducte de aprovizionare ce traversează plaja Vadu, una de țiței și una de gaze, care preiau hidrocarburi extrase din zăcămintele din Marea Neagră aflate în producție ale companiei.

Platforma Gloria, prima platformă petrolieră maritimă a României, lansată la apă în 1975 și cu care OMV Petrom extrage în prezent hidrocarburi din perimetrul offshore Istria din Marea Neagră, va fi dezactivată de la 1 mai și își va înceta operațiunile, a declarat șeful Direcției Generale Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Petrol din Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Sorin Călin GAL, la o conferință pe teme energetice organizată de publicația Financial Intelligence.

Un proprietar de terenuri din localitatea constănțeană Tuzla și un ONG, Asociația Dominocost, cer în instanță anularea documentațiilor de urbanism emise până în prezent de autoritățile locale pentru proiectul de construire pe țărm a stației de măsurare-reglare a gazelor naturale ce ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom.

Dacă luăm ca reper prețul mediu ponderat al gazelor rezultat din tranzacțiile angro de pe piețele centralizate din România din 2018, cu livrare până la finalul lui 2019, de 92 lei/MWh, se poate estima grosier valoarea celor 500 milioane mc pe an (5,275 milioane MWh) care fac obiectul acordului semnat de Engie cu Black Sea Oil&Gas la peste 485 milioane lei, respectiv la mai mult de 4,85 miliarde lei pe întreaga perioadă a acordului de cumpărare, de 10 ani.

După 1948, la Departamentul pentru Justiție al SUA au fost înregistrate circa 1.500 de solicitări de despăgubiri pentru daune de război și naționalizare suferite de cetățeni și companii americane în România, în valoare totală de aproape 260 milioane dolari, din care au fost aprobate cam o treime (498), însumând peste 84 milioane dolari. În urmă cu exact 59 de ani, pe 30 martie 1960, la Washington se semna un acord prin care erau lichidate toate datoriile de război și naționalizare ale României față de SUA.

Este vorba despre una dintre cele mai mari și mai importante organizații globale ale producătorilor de țiței și gaze, The International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), care include giganți precum ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips sau Saudi Aramco, precum și nume prezente și în România, ca OMV și KazMunayGas.

Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, este obligat, cel puțin deocamdată, să întrerupă proiectul construirii conductei Tuzla-Podișor, destinată preluării de la țărmul Mării Negre a gazelor naturale ce ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom.

Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.