Rezultatele 1 - 25 din 39 pentru "ministere"

În pofida presiunilor publice din ultimii ani, niciun partid politic nu a modificat legea salarizării în așa fel încât să reglementeze sporurile pe care bugetarii le primesc pe lângă salariul de bază. Inițial sporurile au fost introduse în lege pentru a ajuta la creșterea indemnizațiilor bugetarilor care erau unele mici. Pe măsură ce a trecut timpul și s-au succedat guvernările aparatul administrativ s-a mărit considerabil la fel și indemnizațiile funcționarilor publici, relatează Hotnews.ro.

Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS) va închiria și vinde imobilele pe care le administrează la prețuri care vor include o cotă de profit de minimum 10%, și nu de cel mult 10%, cum stabilește legea acum. Doar în cazul clădirilor atribuite, contra cost, cu destinația de sediu către ministere, autorități și instituții publice centrale și locale, cota de profit va fi de maximum 10%, prevede o ordonanță de urgență prezentată anterior de Profit.ro și adoptată acum de Guvern.

Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS) va închiria și vinde imobilele pe care le administrează la prețuri care vor include o cotă de profit de minimum 10%, și nu de cel mult 10% cum stabilește legea acum. Doar în cazul clădirilor atribuite, contra cost, cu destinația de sediu, către ministere, autorități și instituții publice centrale și locale, cota de profit va fi de maximum 10%, prevede o ordonanță de urgență pregătită în acest scop.

Ministerele vor fi ceva mai…reci în iarna asta! Și nu ne referim la..relația cu publicul. Ca să ofere un bun exemplu românilor, diferite instituții au pus pe hârtie cum anume vor face economie și au trimis măsurile Guverului. De la scosul din priză al diferitelor aparate, inclusiv cafetiere sau radiatoare, până la oprirea în anumite intervale de timp a iluminatului extern, toate ar trebui să diminueze consumul cu până la 20%.

Ministerul Muncii cere peste 8,5 miliarde de lei la rectificarea bugetară, banii vor fi folosiți pentru cheltuielile cu asistența socială și plata indemnizațiilor de șomaj.

Prședintele Iohannis a promulgat marți proiectul bugetului de stat pentru 2022, după ce cu câteva ore mai devreme Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de USR cu privire la proiect. Forma finală a bugetului de stat a fost adoptată spătmâna trecută de Parlament doar cu câteva amendamente, care privesc posibilitatea prelungirii compensării facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaze până la finalul anului viitor, alocarea mai multor fonduri pentru cultele religioase și subvenționarea de partide. Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost, de asemenea, adoptat, fără niciun amendament.

Proiectul bugetului de stat pentru 2022 a fost adoptat joi de Parlament doar cu câteva amendamente, care privesc posibilitatea prelungirii compensării facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaze până la finalul anului viitor, alocarea mai multor fonduri pentru cultele religioase și subvenționarea anumitor partide.

Proiectul de buget a fost adoptat de către Guvern și va fi trimis în Parlament pentru a fi discutat și votat de legislativ. Politicienii din coaliția de guvernare au transmis, în mai multe rânduri, că au ca obiectiv aprobarea proiectului de buget până la finalul acestui an. Pentru anul următor, Guvernul a pregătit un deficit bugetar de 5,84% (6,24% ESA), în linie cu țintele de reducere a deficitului prevăzute de procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.

Ministerul Transporturilor va primi în 2022 fonduri semnificativ mai mari comparativ cu anul acesta, cu un plus de 96% în privința creditelor de angajament și cu 20,5% mai mult la credite bugetare, prevede proiectul de buget pentru anul următor, pus acum în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene înregistrează creșteri substanțiale, cele mai mari dintre ministere, însă în bugetul acestui minister sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului în cadrul PNRR. Apărarea, Educația și Cultura primesc și ele alocări de fonduri în creștere. Printre instituțiile cu bani mai puțini sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Public.

Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, din cadrul Ministerului de Finanțe, efectuează în acest moment 20 de acțiuni de inspecție la 17 ministere, printre care și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și la alte trei autorități/instituții publice. Acțiunea de inspecție la Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost demarată în 19 noiembrie 2021, simultan cu alte 17 acțiuni de verificare. Controalele sunt prevăzute în programul de control aprobat din 26 ianuarie 2021.

Social-democrații lucrează în aceste zile la structura Cabinetului și la liderii din partid care vor prelua ministere, în guvernarea alături de PNL și UDMR. Deja în partid s-a stabilit că miniștrii PSD vor fi din prima linie a partidului. Surse din PSD au precizat pentru News.ro că numele vehiculate în noul Guvern sunt Alexandru Rafila, la Sănătate, Vasile Dîncu, la Apărare, Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor și Gabriela Firea, la Muncă. Ministerul Fondurilor Europene ar urma să fie condus de Florin Jianu, dacă ministerul va fi revendicat de PSD.

Conducerile mai multor ministere, printre care Finanțele, Fondurile Europene și Transporturile, au adoptat în ultima lună decizii prin care angajații care lucrează în condiții vătămătoare sau periculoase vor primi zece zile suplimentare de concediu de odihnă.

Florin Cîțu a afirmat, după întâlnirea liberalilor cu social-democrații la Parlament, că au fost discuții despre posibilitatea creșterii numărului de ministere la 20, însă nu au fost discuții despre funcția de premier sau cum se vor împărți portofoliile în noul Guvern.

Premierul Cîțu a prezentat, vineri, execuția bugetară la 6 luni pentru fiecare minister, date din care reiese că ministerele cu cea mai slabă execuție sunt Energia, Economia, Cercetarea și Mediul, în timp ce ministerele care și-au executat cel mai eficient programul bugetar sunt Justiția, Munca, Educația și Finanțele.

Rectificarea bugetară, prezentată de Profit.ro, prevede suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor Publice cu 3,16 miliarde lei, din care 3 miliarde sunt sub titlul ”acțiuni generale”. După ce surse politice au susținut că banii vor alimenta Fondul de rezervă bugetară, urmând a fi alocați direct autorităților locale, premierul Cîțu spune că din sumă nu va fi alimentat integral Fondul, aflat la dispoziția sa, ci vor fi alocați bani și pentru plata dobânzilor la împurmuturi de stat sau contribuției la bugetul Comisiei Europene, respectiv a aunor ajutoare de stat. Premierul nu a indicat însă cu cât va fi alimentat Fondul de rezervă bugetară.

Rectificarea bugetară, prezentată anterior de Profit.ro, prevede suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor Publice cu 3,16 miliarde lei, din care 3 miliarde sunt sub titlul ”acțiuni generale”, iar conform, unor surse politice, acești bani vor alimenta Fondul de Rezervă Bugetară, urmând a fi alocați direct autorităților locale.

Ministerul Muncii va pierde, conform documentului de rectificare bugetară, analizat de Profit.ro, aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce cele mai multe fonduri le vor primi ministerele Sănătății (3,5 miliarde lei), Finanțelor (3,16 miliarde lei - din care 3 miliarde pentru acțiuni generale) și Dezvoltării (1,84 miliarde lei). Suma totală prevăzută pentru rectificare este de 8,99 miliarde în plus față de bugetul alocat în prezent principalilor ordonatori de credite.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.

Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.

Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.

Negocierile PNL-USR PLUS-UDMR pentru formarea unei coaliții de guvernare se reiau sâmbătă, după ce în urmă cu o zi a fost decisă nominalizarea lui Florin Cîțu pentru postul de premier și au fost împărțite cele 18 ministere din cadrul Executivului, nouă urmând să revină PNL, șase USR PLUS și trei UDMR și după ce Ludovic Orban s-a confruntat cu nemulțumirea colegilor de partid care îl acuză că a cedat multe ministere importante. Discuțiile de sâmbătă au ca temă programul de guvernare și eventual și distribuirea posturilor de secretar de stat.

PNL ar fi dispus să renunțe la portofoliul Justiție din viitorul Executiv în favoarea USR-PLUS, însă nu la Finanțe, au declarat surse din partid, pentru News.ro. De asemenea, alte ministere pe care liberalii le-ar dori sunt Apărare, Externe, Economie, Interne, Dezvoltare și Transporturi.

Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.

Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.