Iohannis a promulgat bugetul pentru 2022, imediat după ce CCR a dat verde - Bani în plus pentru biserici, subvenționarea de partide și posibilitatea prelungirii compensării facturilor la energie și gaze

Iohannis a promulgat bugetul pentru 2022, imediat după ce CCR a dat verde - Bani în plus pentru biserici, subvenționarea de partide și posibilitatea prelungirii compensării facturilor la energie și gaze
scris 28 dec 2021

Prședintele Iohannis a promulgat marți proiectul bugetului de stat pentru 2022, după ce, cu câteva ore mai devreme, Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate depusă de USR cu privire la proiect. Forma finală a bugetului de stat a fost adoptată spătmâna trecută de Parlament doar cu câteva amendamente, care privesc posibilitatea prelungirii compensării facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaze până la finalul anului viitor, alocarea mai multor fonduri pentru cultele religioase și subvenționarea de partide. Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost, de asemenea, adoptat, fără niciun amendament.

Guvernul a adoptat OUG cu modificări la obligația de a crește salariul minim după 24 de luni. Intrare în vigoare de la 1 ianuarie, dată de la care va fi calculată și perioada de 24 de luni CITEȘTE ȘI Guvernul a adoptat OUG cu modificări la obligația de a crește salariul minim după 24 de luni. Intrare în vigoare de la 1 ianuarie, dată de la care va fi calculată și perioada de 24 de luni

Conform formei adoptate, aplicarea legislației de compensare a facturilor și de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, preconizată inițial pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, ar putea fi prelungită până la finalul anului viitor, în condițiile în care prețurile de pe piețele angro de profil nu dau semne de temperare, ci dimpotrivă.

"Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2022, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, se pot aloca Ministerului Energiei, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru finanțarea compensării consumului de energie electrică și gaze naturale, potrivit Legii nr.259 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 (…)", prevede un amendament admis, care îi are drept autori pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, și comisiile de buget din cele două camere ale Parlamentului.

DOCUMENT Guvernul introduce noi condiții la vânzarea și garanția bunurilor, inclusiv cu conținut digital, precum gadget-uri. Mediul de afaceri reclamă lipsa consultării CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul introduce noi condiții la vânzarea și garanția bunurilor, inclusiv cu conținut digital, precum gadget-uri. Mediul de afaceri reclamă lipsa consultării

Un alt amendament, formulat de coaliția de guvernare, prevede suplimentarea cu 160 milioane lei a fondurilor din bugetul pentru 2022 pentru susținerea cultelor. Astfel, sumele totale destinate pentru sprijinirea cultelor vor depăși anul viitor 1 miliard de lei, având în vedere că Guvernul Ciucă prevăzuse deja în bugetul pentru anul viitor o sumă de peste 885,3 milioane lei, mai mare cu 2,3% comparativ cu 2021.

De asemenea, printr-un alt amendament este prevăzut că ”în anul 2022, 75% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărțite partidelor politice care aveau ca membri cel puțin un deputat sau senator afiliat unui grup parlamentar la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021”. Astfel, subvenția împărțită unui partid politic va fi ”proporțională cu raportul dintre numărul parlamentarilor înscriși în acesta și afiliați unui grup parlamentar la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021 și numărul total al parlamentarilor înscriși în partide politice si afiliați grupurilor parlamentare, cu excepția grupului parlamentar al minorităților naționale, la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021”.

Băncile și profesiile liberale, scutite de o taxă percepută de stat CITEȘTE ȘI Băncile și profesiile liberale, scutite de o taxă percepută de stat

Opoziția a reclamat acest amendament, deputatul USR Claudiu Năsui afirmând că extinde subvenția partidelor politice la PPUSL, adică partidul din partea căruia a câștigat alegerile pentru primar al sectorului 5, Cristian Popescu Piedone. De altfel, amendamentul îl are ca autor și pe fiul acestuia, deputatul PSD Vlad-Piedone Popescu.

”La început am crezut că e vorba de un amendament care să finanțeze noul partid al domnului Orban. Dar nu era asta pentru că specifică clar că vor fi finanțate partidele după numărul de parlamentari de la sfârșitul primei sesiuni parlamentare din 2021. Singurul partid care va beneficia de acest amendament este PPUSL, care are câțiva parlamentari afiliați la PSD”, a arătat Claudiu Năsui.

USR a formulat, de altfel o sesizare de neconstituționalitate inclusiv cu privire la această modificare, dar marți, cu o zi mai devreme decât programarea inițială, CCR a respins sesizarea celor de la USR. Judecătorii constituționali au adoptat decizia cu unanimitate de voturi. Inițial, CCR anunțase că va analiza sesizarea USR pe 29 decembrie, însă ședința a avut loc cu o zi mai devreme.

Cu referire la amendamentul respectiv, CCR ”a constatat că dispozițiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituționale în raport cu critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale”. 

Deficitul bugetar a ajuns la 56 miliarde lei, 4,7% din PIB, la final de noiembrie, dar este încă departe de ținta de 85 miliarde lei pentru întreg anul CITEȘTE ȘI Deficitul bugetar a ajuns la 56 miliarde lei, 4,7% din PIB, la final de noiembrie, dar este încă departe de ținta de 85 miliarde lei pentru întreg anul

Politicienii din coaliția de guvernare au transmis, în mai multe rânduri, că au ca obiectiv aprobarea proiectului de buget până la finalul acestui an. Pentru anul următor, Guvernul a pregătit un deficit bugetar de 5,84% (6,24% ESA), în linie cu țintele de reducere a deficitului prevăzute de procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.

Ministerul Transporturilor va primi în 2022 fonduri semnificativ mai mari comparativ cu anul acesta, cu un plus de 96% în privința creditelor de angajament și cu 20,5% mai mult la credite bugetare, prevede proiectul de buget pentru anul următor, pus acum în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene înregistrează creșteri substanțiale, cele mai mari dintre ministere, însă în bugetul acestui minister sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului în cadrul PNRR. Apărarea, Educația și Cultura primesc și ele alocări de fonduri în creștere. Printre instituțiile cu bani mai puțini sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Public.

Fondurile alocate pentru investiții se ridică la 88,8 miliarde lei, 6,71% din PIB.

"Am mers pe finanțarea de investiții care se vor și face. Mi-am dorit să nu mai avem de luat bani alocați pentru investiții, drept pentru care 6,71% din PIB, o sumă cu 20 de miliarde de lei mai mare decât în 2021, sunt siguri că se cheltuie. Evident, nu am renunțat la acel obiectiv de 7%. De altfel, vedeți că în strategia pentru anii următori, acest procent va fi cu siguranță depășit. În programul de guvernare nu este prevăzut neapărat anul 2022, dar, așa cum am avut și în rectificarea pentru anul 2021, când ponderea investițiilor a crescut de la 5,5% la 5,9% din PIB, exact aceeași strategie vrem să o aplicăm, pentru ca banii alocați pentru investiții să se și cheltuie, iar investițiile să fie efectiv realizate", a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, la conferința de presă organizată după ședința de guvern în care a fost aprobat proiectul de buget.

DECIZIE \ CITEȘTE ȘI DECIZIE "Nomazii digitali" vor putea primi viză de lungă ședere și de muncă în România. Condițiile de îndeplinit

Coordonatele macro au fost anunțate anterior de Profit.ro și pot fi văzute extins mai jos.

Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faă de anul 2022, încadrânduse la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024.

Iohannis a promulgat bugetul pentru 2022, imediat după ce CCR a dat verde - Bani în plus pentru biserici, subvenționarea de partide și posibilitatea prelungirii compensării facturilor la energie și gaze

Iohannis a promulgat bugetul pentru 2022, imediat după ce CCR a dat verde - Bani în plus pentru biserici, subvenționarea de partide și posibilitatea prelungirii compensării facturilor la energie și gaze

(Creditele bugetare reprezintă execuția curentă a bugetului, cheltuieli și plăți în contul angajamentelor existente, în timp ce creditele de angajament, referitoare la execuția multianuală a bugetului, sunt cheltuieli care pot fi angajate pentru anii următori)

Proiectul discutat de Guvern prevede următoarele alocări

Ministerul Afacerilor Interne (variație față de 2021)

Credite de angajament - 24,6 miliarde lei  -0,7%
Credite bugetare - 23,7 miliarde lei, +11,8%

Ministerul Finanțelor

Credite de angajament - 5,92 miliarde lei, -17,3%
Credite bugetare - 5,92 miliarde lei, -16,1%

Ministerul Finanțelor Acțiuni Generale

Credite de angajament - 46,1 miliarde lei, +17,7%
Credite bugetare - 44,5 miliarde lei, +17,5%

Ministerul Afacerilor Externe

Credite de angajament - 1,54 miliarde lei, +13,4%
Credite bugetare - 1,24 miliarde lei, +9,9%

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Credite de angajament - 29,2 miliarde lei, -18,8%
Credite bugetare - 24,7 miliarde lei, +3,8%

Ministerul Apărării Naționale

Credite de angajament - 36,1 miliarde lei, +7,12%
Credite bugetare - 25,9 miliarde lei, +13,7%

Ministerul Culturii

Credite de angajament - 1,35 miliarde lei, +35%
Credite bugetare - 1,34 miliarde lei, +45,3%

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

Credite de angajament - 34,24 miliarde lei, +96,2%
Credite bugetare - 17 miliarde lei, +20,5%

Ministerul Educației

Credite de angajament - 32,5 miliarde lei, +6,75%
Credite bugetare - 32,5 miliarde lei, +6%

Ministerul Sportului

Credite de angajament - 521,6 milioane lei, +1,9%
Credite bugetare - 521,6 milioane lei, +1,9%

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Credite de angajament - 106,84 miliarde lei, +1.541%
Credite bugetare - 12,8 miliarde lei, +354%

În bugetul pe anul 2022 al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului către ordonatorii principali de credite în vederea asigurării sumelor pentru implementarea proiectelor și a reformelor în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ministerul Tineretului, Familiei și Egalității de Șanse

Credite de angajament - 185,2 milioane lei
Credite bugetare - 183 milioane lei

Ministerul Energiei

Credite de angajament - 5,34 miliarde lei, +24,8%
Credite bugetare - 3,43 miliarde lei, -11,4%

Ministerul Economiei

Credite de angajament - 558,5 milioane lei, +100,6%
Credite bugetare - 453,5 milioane lei, +62,8%

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului

Credite de angajament - 2,62 miliarde lei, -52,3%
Credite bugetare - 2,58 miliarde lei, -44,2%

Ministerul Justiției

Credite de angajament - 6,4 miliarde lei, +9,2%
Credite bugetare - 5 miliarde lei, -9%

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Credite de angajament - 57,3 miliarde lei, +332,4%
Credite bugetare - 8,56 miliarde lei, -20%

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

Credite de angajament - 56,5 miliarde lei, +6,2%
Credite bugetare - 56,5 miliarde lei, +6,7%

Ministerul Public

Credite de angajament - 1,55 miliarde lei, -18,4%
Credite bugetare - 1,54 miliarde lei, -19%

Ministerul Sănătății

Credite de angajament - 31,1 miliarde lei, +19,7%
Credite bugetare - 24,1 miliarde lei, -0,13%

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor

Credite de angajament - 5,3 miliarde lei, +117,2%
Credite bugetare - 2,4 miliarde lei, +18%

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Credite de angajament - 3,3 miliarde lei, +131,8%
Credite bugetare - 1,8 miliarde lei, +0,62%

Administrația prezidențială

Credite de angajament -  90 milioane lei, +24%
Credite bugetare -  74,6 milioane lei, +23%

Senat

Credite de angajament - 228,9 milioane lei, +6,7%
Credite bugetare - 218,6 milioane lei, +1,9%

Camera Deputaților

Credite de angajament - 522,3 milioane lei, -5,2%
Credite bugetare - 527,7 milioane lei, +15,3%

Secretariatul General al Guvernului

Credite de angajament - 2,86 miliarde lei, +5,62%
Credite bugetare - 2,83 miliarde lei, +1,1%

Curtea de Conturi

Credite de angajament - 419 milioane lei, +20,1%
Credite bugetare - 428 milioane lei, +23%

SRI

Credite de angajament - 3,26 miliarde lei, +1,44%
Credite bugetare - 3,18 miliarde lei, +8,4%

SIE

Credite de angajament - 519,25 milioane lei, -9,5%
Credite bugetare - 604,25 milioane lei, +44,3%

SPP

Credite de angajament - 277,6 milioane lei, -43,3%
Credite bugetare - 373,8 milioane lei, +27,3%

STS

Credite de angajament - 740,5 milioane lei, -13,9%
Credite bugetare - 938,3 milioane lei, +36,4%

Ministerul Finanțelor precizează că, la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022, s-au avut în vedere majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022, majorarea indemnizației sociale minime la 1.000 lei și majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani.

Alte măsuri vizează finanțarea ajutorului de stat de restructurare a Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei, aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei.

Au fost cuprinse, de asemenea, schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei, și acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.

De asemenea, în buget a fost inclusă și majorarea contribuției statului la capitalul social al companiilor CFR Călători și TAROM pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat.

Pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4% din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2% din PIB.

Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022, precizează Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor precizează, totodată, că va continua politica fiscală prudentă astfel încât, în 2024 deficitul bugetar să se situeze sub 3% din PIB. Traiectoria de ajustare asumată prin intermediul Programului de convergență 2021-2024 prevede ca deficitul bugetar (în termeni ESA) să nu depășească 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022 și respectiv 4,4% din PIB în 2023. În termeni structurali, ținta deficitului bugetar este de 7,35% din PIB în 2021.

La construcția bugetară  pentru perioada 2022-2024 s-au avut în vedere următoarele măsuri:

  • Menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor și sporurilor de care beneficiază personalul din administrația publică centrală și locală, inclusiv personalul care ocupă funcții de demnitate publică și funcții asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021. Prin excepție de la această regulă, pentru personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupațională de funcții bugetare ”Sănătate și asistență socială” ” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021. De asemenea, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021.
  • Menținerea în anul 2022 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2021 (4.160 lei/an);
  • Acordarea în anul 2022 a voucherelor de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru personalul plătit din fonduri publice și prorogarea în anul 2023 a prevederilor referitoare la acordarea indemnizației de vacanță;
  • Menținerea în anul 2022 a indemnizației de merit la nivelul stabilit pentru anul 2021 (6.240 lei/lună);
  • Prorogarea până în anul 2023 a prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, cu privire la alocarea  de la bugetul de stat și bugetele locale a echivalentului a 6% din produsul intern brut și acordarea din fonduri publice a 1% din produsul intern brut pentru cercetare – măsură prevăzută și în Ordonanța Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;
  • Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, fiecărui copil cetățean român și a cupoanelor sociale pentru educație;
  • Prorogarea până în ianuarie 2023 a măsurii de acordare a indemnizației de 50% din salariul de bază al funcției de medic, de care ar fi trebuit să beneficieze din ianuarie 2022 personalul didactic medico-farmaceutic din universități care au în structură facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate;
  • Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune. În contextul imposibilității aplicării Legii nr.196/2016, este necesară menținerea aplicării Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, pentru o perioadă de minim 1 an, pentru a nu afecta familiile și persoanele singure beneficiare ale ajutorului social și pentru a evita crearea unor noi probleme sociale prin creșterea riscului de excluziune socială, ținând seama și de contextul social și economic actual;
  • Prorogarea până în anul 2023 a măsurii de acordare a indemnizației pentru limită de vârstă pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene;
  • Neacordarea de tichete cadou și tichete culturale;
  • Neacordarea de premii personalului din sectorul bugetar;
  • Compensarea timpului lucrat peste programul normal de lucru exclusiv cu timp liber corespunzător;
  • Menținerea bazei de calcul pentru unele drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare la nivelul anului 2021;
  • Neactualizarea normei de hrană și echipament de care beneficiază personalul din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională;
  • Plata eșalonată a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
  • Neacordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă pentru anumite categorii de personal bugetar (cadre militare, polițiști, polițiști de penitenciare, magistrați, personal auxiliar din justiție, funcționari publici parlamentari);
  • Amânarea intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 195/2020 care aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare;
  • Menținerea în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a unor indemnizații/ajutoare cu caracter reparatoriu stabilite prin legi speciale (revoluționari, persecutați, etc), precum și a indemnizațiilor academicienilor, urmașilor acestora;
  • În anul 2022, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021;

De asemenea la estimarea cheltuielilor bugetare pentru anul 2022 sau mai avut în vedere următoarele măsuri:

  • Majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 ianuarie 2022;
  • Majorarea indemnizației sociale minime la 1.000 lei;
  • Majorarea alocațiilor de stat pentru copii la 600 lei pentru copii cu vârsta până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copii cu handicap și la 243 lei pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani;
  • Finanțarea ajutorului de stat de restructurare a Societății "Complexul Energetic Oltenia" - S.A., prin bugetul Ministerului Energiei;
  • Aplicarea unor măsuri de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, prin acordarea stimulentului pentru energie în tot timpul anului și ajutoare pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, diferențiate în funcție de sursa de energie și veniturile familiei;
  • Schema de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii non casnici, respectiv întreprinderile mici și mijlocii, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderi familiale, prin bugetul Ministerului Energiei;
  • Majorarea contribuției statului la capitalul social al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători”-S.A. și al Societății Comerciale "Compania națională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19, cu respectarea procedurilor în domeniul ajutorului de stat;
  • Acordarea în luna ianuarie, a unui sprijin de care ar urma să beneficieze pensionarii cu venituri reduse, pentru a suporta creșterile de prețuri la utilități.
viewscnt
Afla mai multe despre
iohannis
ccr
buget
2022
parlament
guvern
deficit
ministere
biserici
energie
gaze
partide