Toți producătorii de energie electrică din România, nu doar companiile de stat din domeniu, vor fi obligați să-și vândă minimum 40% din producția anuală prin contracte pe termen lung, adică în afara piețelor spot, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat și pentru care camera decizională este cea a Deputaților.
Nereușind să cumpere din piață energie electrică pe 1 an de zile pentru peste 100 de locuri de consum ale mai multor unități militare din întreaga țară, inclusiv cea românească de la Deveselu ce găzduiește baza americană cu scutul antirachetă Aegis Ashore, Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin UM 02574 București, a fost nevoit să încheie un contract pe doar 3 luni cu un furnizor de ultimă instanță (FUI), potrivit informațiilor transmise de instituție la solicitarea Profit.ro.
Pe cea mai importantă piață de electricitate din România, piața pentru ziua următoare (PZU - cu o cotă de 40% din total consum), prețul mediu pentru 2021 a atins un record istoric, fiind de 3 ori mai ridicat decât cel din 2020, ajungând la peste 550 lei/MWh, față de 190 lei/MWh în anul precedent. În ultima parte a anului trecut, prețurile pentru ziua următoare au bătut toate recordurile, cel mediu zilnic sărind de 2.000 lei/MWh, iar cel mediu orar, de 2.600 lei/MWh.
Biblioteca Națională a României, cea mai mare instituție publică de profil din țară, aflată în subordinea Ministerului Culturii, nu exclude să fie nevoită să plătească peste două treimi din bugetul său anual pentru a se aproviziona cu energie electrică timp de un an de zile, în condițiile actualelor scumpiri galopante de pe piețele angro.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că s-a luat decizia ca producătorii de energie electrică deținuți de statul român, cei mai mari fiind Hidroelectrica și Nuclearelectrica, să fie obligați să-și vândă cel puțin 40% din producție în afara pieței spot pe termen scurt, adică a platormelor PZU, intraday și echilibrare de la OPCOM, pentru ca marii consumatorii industriali de energie precum Alro Slatina, care au nevoie de cantități mari pe termen lung, să se poată aproviziona.
Patru fabrici de componente din aluminiu din România care produc pentru giganți aerospațiali multinaționali precum Airbus, Boeing sau Bombardier, cu rulaj cumulat de peste 600 milioane lei și aproape 2.200 de salariați în 2020, controlate de grupul elvețian Montana Tech Components AG, au probleme cu furnizorul de energie electrică, care le-a trimis, la jumătatea lunii trecute, notificări de reziliere a contractelor de furnizare începând cu 1 ianuarie 2022, ca urmare a refuzului lor de a accepta o majorare de 4 ori a prețului electricității livrate.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), a reluat licitația prin care vrea să cumpere gaze spot din import pentru echilibrarea sistemului în caz de penurie pe piața internă, confirmând informația transmisă anterior de Profit.ro.
Prețurile la energie în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii și această criză se va agrava pe măsură ce temperaturile vor începe să scadă.
Pandemia crizei gazelor se răspândește rapid din Europa și către alte piețe. Astfel, luni, gazul cu livrare în luna octombrie a atins pe piața din Statele Unite un nivel maxim al ultimilor 7 ani, în creștere cu 7,3% față de prețul de închidere al zilei precedente.
Penuria de gaze, atât în ceea ce privește producția, cât și alimentarea din importuri sau gradul de umplere a depozitelor, ca și anunțurile mai multor autorități europene, printre care și cele de la București, privind disponibilitatea de a plafona prețul gazelor au inflamat piețele continentale. În România, prețurile forward al gazului cu livrare în lunile octombrie, noiembrie, în sezonul rece sau în ultimul trimestru al acestui an au crescut miercuri cu peste 13%, depășind mediile înregistrate pe celelalte piețe europene, de 10%.
Faptul că pe termen mediu și lung controlul prețurilor are un singur rezultat, și anume penurie, este cunoscut de oricine, mai puțin de autorități, în special de cele post-comuniste. Ultimul exemplu vine din Republica Moldova, unde motorina a dispărut din oferta mai multor stații, în urma închiderii rafinăriei Petromidia a principalului jucător de pe piața moldovenească, Rompetrol, în urma exploziei de la începutul acestei luni.
Peste jumătate din populația Libanului riscă să ducă lipsă de alimente de bază până la sfârșitul anului, din cauza agravării crizei economice în țară și a distrugerii unei mari părți a portului Beirut, avertizează duminică ONU, relatează AFP.
Statele Unite riscă să înceapă să se confrunte cu cazuri de penurie în ceea ce privește unele produse alimentare dacă oamenii care muncesc pe lanțul logistic al industriei alimentare nu dispun de echipamente personale de protecție împotriva infectării cu COVID-19, înclusiv măști și mănuși, avertizează un document intern al Administrației Trump obținut de Yahoo News.
Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente și medicamente dacă părăsește Uniunea Europeană fără un acord de tranziție, riscând blocarea porturilor și o frontieră dură în Irlanda, se menționează în documente oficiale publicate de Sunday Times.
Coca-Cola a anunțat că a decis să oprească producția la unitățile sale de îmbuteliere din Venezuela ca urmare a penuriei de zahăr generate de criza economică gravă traversată de țara latino-americană.