Prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit la Palatul Victoria pe campionul mondial la înot David Popovici. Șeful Executivului l-a felicitat pentru performanțele extraordinare obținute la Campionatul Mondial de Natație-Înot Seniori de la Budapesta, unde sportivul român a câștigat două medalii de aur la probele de 200, respectiv 100 de metri liber, anunță Executivul într-un comunicat. Executivul a aprobat în ședință hotărârea prin care David Popovici va fi premiat cu 1 milion de lei, suma netă, pentru rezultatele excepționale obținute la Campionatul Mondial de Natație.
Sportivul David Popovici a revenit în țară după performanța istorică de la Campionatul Mondial de natație de la Budapesta, competiție la care a obținut două medalii de aur.
Președintele României, Klaus Iohannis, a decis să îl decoreze pe sportivul David Popovici cu cea mai înaltă distincție a statului român, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, ca urmare a performanțelor extraordinare obținute la Campionatele Mondiale de Natație, care l-au plasat în rândul celor mai buni sportivi ai lumii, precum și în semn de recunoaștere și apreciere pentru întreaga activitate.
Sportivul David Popovici, în vârstă de 17 ani, care a câștigat medaliile de aur în probele de 200 metri liber și de 100 metri liber din cadrul Campionatului Mondial de Natație, de la Budapesta, va fi premiat de Guvern cu suma de 1 milion lei.
David Popovici, care a obținut cel mai bun timp din semifinalele Campionatului Mondial de Natație de la Budapesta cu nou record mondial de juniori, a publicat pe data de 14 iunie, în publicația elvețiană swimswam.com un autoportret în care își mărturisește pasiunea pentru înot.
David Popovici a declarat, miercuri seară, că primele două medalii de campion mondial sunt doar începutul unui drum lung, după ce a obținut și aurul la 100 metri liber, proba "regină" a natației.
Sportivul David Popovici, în vârstă de 17 ani, a câștigat medalia de aur în proba de 100 metri liber din cadrul Campionatului Mondial de Natație, competiție care se desfășoară la Budapesta.
Sportivul David Popovici s-a calificat în finală la 100 metri liber, la Campionatul Mondial de Natație de la Budapesta.
Înotătorul David Popovici a ocupat locul 1 la Campionatele Mondiale de Natație de la Budapesta, cu record mondial de juniori.
Sancțiunile impuse Rusiei vor crea efecte negative în lanț pentru toate statele care, într-un fel sau altul, au relații comerciale cu țara lui Putin. Și chiar dacă situația din Ucraina se calmează din punct de vedere militar, sancțiunile vor rămâne pe o perioadă mai lungă de timp, anticipează Dan Popovici, CEO OTP Asset Management.
Revista ”Swimming World Magazine” l-a ales pe sportivul dinamovist David Popovici drept ”Newcomer of the Year”, distincție ce răsplătește sportivul care a avut cea mai spectaculoasă ascensiune în 2021.
Marca globală de echipament sportiv de natație Arena a semnat un contract cu înotătorul român de 17 ani David Popovici, finalist la Jocurile Olimpice de la Tokyo, atât în proba de 100 metri liber (locul 7), cât și în cea de 200 metri liber (locul 4).
Înotătorul David Popovici a fost premiat de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Sportivul de 16 ani a primit din partea Ministerului Educației o plachetă marcată cu cuvintele "determinare", "ambiție", "voință", "inițiativă", "dăruire" și un premiu "simbolic" de 10.000 de lei.
După ce a explodat la recentele Europene de juniori de la Roma, unde a obținut timpi uluitori la 100 m liber, David Popovici a intrat pe radarul internațional
David Popovici s-a calificat în finala de la 200 de metri liber de la Jocurile Olimpice de la Tokyo. La 16 ani, puștiul va avea două curse marți, la Tokyo. Finala de la 200 metri liber, dimineață, și seriile de la 100 metri liber, imediat după prânz.
Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei in data de 14.08.2020 si asteptata sa intre in vigoare la data de 13.10.2020, Legea nr. 175/2020 de modificare si completare a Legii nr. 17/2014 privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan (denumita in continuare „Legea nr. 175/2020”) a avut printre motivele adoptarii sale chestiuni generoase de interes public, precum prezervarea unei resurse limitate cum este terenul arabil, pastrarea destinatiei agricole sau evitarea achizitiilor speculative, etc.
În principiu, ariile de practică ‘contencioase’ – litigii, arbitraj, mediere – sunt cel mai puțin sensibile la recesiune. Dimpotrivă, în situații de lipsă de lichidități, pretențiile și acțiunile în instanță în general se înmulțesc. La fel, ca regulă, ariile cele mai expuse sunt Investițiile și Tranzacțiile (Investment – M&A).
O temă mereu actuală, indiferent pe ce punem accentul: indiferent că vorbim de „Concurența și achizițiile publice” (cu accent pe concurență) sau de „Achizițiile publice și concurența” (cu accent pe achizițiile publice) – aceste doua domenii sunt strict interconectate.
Renault România a anunțat directori noi pentru două din diviziile sale locale. Este vorba despre directorul de Resurse Umane și cel al Global Business Services.
Până acum doar abuzul de poziție dominantă intra în sfera atenției Consiliului Concurenței în condițiile art. 6 din Legea Concurentei 21/1996. Ce înseamnă poziție dominantă în temeiul Legii 21/1996 ? O întreprindere ce deține o cotă de piață de peste 40% (prezumtie legala relativa).
În România, în contextul determinat de pandemia COVID-19, au fost luate o serie de măsuri legislative prin Decretul nr. 195/2020 de instituire a stării de urgență pe teritoriul României (și foarte recent prin Decretul nr. 240/2020 de prelungire a stării de urgență pe întreg teritoriul României), precum și prin acte normative date în aplicarea decretului.
Pe scurt: Nu de multă vreme, pe 2 aprilie 2020, în cauza C‑228/18, CJUE a reținut următoarele: “Articolul [101 alineatul (1) TFUE] poate fi interpretat în sensul că același comportament poate fi calificat drept încălcare a acestei dispoziții atât prin obiectul său anticoncurențial, cât și prin efectul său anticoncurențial”
În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României și măsurilor dispuse prin Ordonanțele militare se conturează din ce în ce mai mult 3 concepte: infrastructura critică, sectoare esențiale, angajați cheie.
Cu o răspândire din ce în ce mai mare a COVID-19, societățile se confruntă cu provocări complexe în activitatea lor de zi cu zi.
A patra revoluție industrială schimbă modul în care comunicăm, relaționăm, facem business. Iar aceste schimbări se produc accelerat, într-un ritm rapid. Cât de rezilientă este legislația muncii în fața acestor schimbări rapide? Care sunt principalele vulnerabilități și ce ar trebui modificat?