Lipsa lucrărilor de întreținere și de înlocuire a elementelor de infrastructură uzate a condus la deteriorarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, având ca rezultat limitarea vitezei și/sau dezafectarea liniilor. Astfel, trenurile de marfă circulă în prezent în și dinspre port cu viteze cuprinse între 5 și 25 km/h, în timp ce liniile din port sunt fie închise, fie au limitare de viteză în proporție de peste 50%. Guvernul este nevoit astfel, ținând cont și de actualul context regional afectat de invazia Rusiei în Ucraina, să aloce peste 5,35 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro), din fonduri europene și de la buget, pentru modernizarea a peste 250 km de cale ferată și instalarea a 13 km de cale ferată nouă în Portul Constanța.
Guvernul german a autorizat o participație controversată a Cosco, un grup chinez în exploatarea unui terminal portuar, la Hamburg, însă a limitat partea cedată - de la 35% la mai puțin de 25% - și a invocat protecția ”securității ordinii publice”, relatează AFP.
Cancelarul german Olaf Scholz se află în centrul unor critici, inclusiv în cadrul coaliției sale de guvernământ, din cauza unui proiect privind vânzarea unei părți a portului Hamburg grupului chinez Cosco, în urma unor dezăluiri ale posturilor NDR și WDR cu privire la faptul că fostul primar al Hamburgului susține de mai multe luni acest proiect controversat, față de care inclusiv spionajul și contra-spionajul germane sunt reticente, relatează AFP.
Mărfurile încărcate și descărcate în porturile în care sunt operate nave maritime au totalizat 29,472 milioane tone în primul semestru din 2022, transportul de containere însumând 313,000 TEU, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.
O grevă de opt zile a început în cel mai mare port britanic de marfă, Felixstowe, unde ultima grevă a avut loc 1989, ultimul episod dintr-o serie de acțiuni care afectează numeroase sectoare și prin care se cer măriri de salarii din cauza unei inflații-record, relatează AFP.
Patru nave ucrainene care transportă produse agricole au părăsit duminică porturile ucrainene de la Marea Neagră în cadrul acordului încheiat pentru deblocarea exporturilor de cereale, au anunțat responsabili ucrainean și turc.
România pregtește inițierea negocierii unui acord cu guvernele Georgiei, Azerbaidjanului și Turkmenistanului pentru înființarea și operaționalizarea Rutei internaționale de transport Marea Neagră - Marea Caspică. Guvernul speră că ruta de transport inter-modal va contribui la dezvoltarea Portului Constanța și îi va spori importanța regională, astfel încât acesta să redevină ”un port-cheie la Marea Neagră”.
Ucraina încearcă cu disperare să își exporte stocurile mari de cereale pe cale rutieră, feroviară și fluvială pentru a evita o criză alimentară mondială dar nu are nicio șansă să își atingă obiectivele dacă Rusia nu ridică blocada asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, a declarat un oficial guvernamental de la Kiev, transmite Reuters.
Este momentul ideal pentru România de a-și consolida poziția strategică atât în Europa, cât și la nivel mondial dacă profită de oportunitățile generate de războiul din Ucraina, susține Mihai Aniței, vicepreședinte al Confederației Patronaledin Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România (Conpirom).
Nava Lady Dimine, un cerealier de 160 de metri lungime și o capacitate de 26.000 de tone, este a doua navă care în ultimele cinci zile se pregătește să plece din portul Constanța încărcat cu cereale din Ucraina, portul românesc de la Marea Neagră devenind una dintre puținele porți de ieșire pentru produsele agricole ucrainene, transmite AFP.
Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, prin care trec anual 67 de milioane de tone de mărfuri, este supraîncărcat cu containere de la începutul războiului din Ucraina.
Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile Constanța a anulat licitația pentru modernizarea și extinderea capacității de operare a portului Ovidiu, amplasat la intrarea Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari, motivul fiind că ofertele depuse au fost inacceptabile și/sau neconforme cu prevederile caietului de sarcini al procedurii.
Utilnavorep Constanța și asocierea formată din G&M Road Building Engineering (lider), Levantina Ingenieria Y Construccion (Spania), Concodria Con. Strade, Building Construction Mea și Building Design 2000 Top au depus oferte pentru modernizarea și extinderea capacității de operare a Portului Ovidiu, amplasat la intrarea Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari. Finanțat din fonduri europene, contractul a fost estimat la 48,5 milioane de lei, fără TVA, pentru doi ani și jumătate.
Direcția de Poliție Transporturi a Poliție Române va beneficia de un sistem modern de scanare a vehiculelor și containerelor în Portul Constanța și Portul Constanța-Sud care va scădea viteza de verificare de la câteva ore la câteva minute și care are finanțare europeană prin proiectul Cargoscan. „Sistemul este compus dintr-un scaner mobil escamotabil, instalat pe un autovehicul de transport, ce se poate amplasa în zonele de control și care „radiografiază” vehicule și containere atât în staționare, cât și în mers”, arată un comunicat de presă.
Autoritățile tulcene au semnat un proiect în valoare de peste 17,5 milioane de euro pentru modernizarea Portului Sulina, urmând să fie reabilitate cheul, platforma. În prezent, infrastructura portuară creează riscuri și dificultăți în timpul manevrelor de acostare și în timpul încărcării-descărcării mărfurilor.
Un grup de 19 companii de transport rutier de mărfuri, în special transport containerizat, a transmis Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, o adresă, obținută de Profit.ro, prin care contestă decizia DGV de la începutul lunii de a opri activitatea de vamă în port. Restricția, deși cu scop declarat de "fluidizare", a avut drept consecință imediată creșterea timpului pentru un transport de marfă către orice destinație din țară de la maxim 2 zile la 4-5 zile. În plus, transportatorii sunt nemulțumiți că trebuie să suporte costurile plimbării containerelor importate prin Constanța până la alte birouri vamale din țară. Profit.ro a scris recent că DGV a luat decizia de a opri operațiunile de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și de a direcționa aceste operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Cifrele pe anul trecut arată clar, însă, că firmele, chiar dacă au mult de așteptat, au ales ca pentru două treimi dintre containerele aduse prin Constanța să facă vama în port, în timp ce pentru cele cu destinație București-Ilfov, procentajul urcă la 75%. Conducerea Vămii, în loc să suplimenteze personalul și programul la vama din Constanța, a ales să direcționeze containerele de marfă către vămile de interior, care au o activitate mult mai redusă.
Conducerea Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, a decis oprirea operațiunilor de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și direcționarea acestor operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari. Din cele 121.000 de containere care au intrat anul trecut prin portul Constanța cu destinație firme din România, pentru 81.600 firmele au ales, în contextul în care legislația UE le acordă dreptul să decidă unde fac vamă, derularea operațiunilor la punctul de intrare, în portul Constanța. După cum relevă documentul cu dispoziția internă, obținut de Profit.ro, miza este, în fapt, mutarea la structura din București a operațiunilor de vămuire pentru peste 43.000 de containere.
Premierul Ludovic Orban a acuzat ”paralizia, delăsarea și incapacitatea” instituțiilor publice în cazul navei răsturnate duminică, 24 noiembrie, în Portul Midia, care transporta 14.000 de oi. Dintre acestea, au fost scoase în viață din navă doar 254 de animale. Atitudinea autorităților nu este însă singulară, având în vedere că, înaintea accidentului, senatorii din comisia pentru agricultură și industrie alimentară au propus respingerea proiectului de lege inițiat, ca parlamentari, de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, care propun ca fiecare export de animale vii să fie însoțit de un medic veterinar.
O navă care transporta 14.000 de oi și la bordul căreia se aflau 22 de marinari s-a răsturnat, duminică, în Portul Midia. Persoanele aflate pe navă au fost salvate, în schimb doar 228 de oi au fost scoase din navă în viață până acum, potrivit ANSVSA. Premierul Ludovic Orban le-a cerut, joi, miniștrilor de Interne și Transporturi să îi demită pe cei care nu și-au făcut datoria, arătând că în prezent situația este deja ”o bombă ecologică”.
Autoritățile au început scoaterea oilor aflate pe nava care s-a răsturnat în Portul Midia și la bordul căreia erau 14.000 de animale. Acestea sunt aduse la țărm, în țarcul de unde au fost încărcate pe ambarcațiunea respectivă.
O navă care transporta 14.000 de oi și la bordul căreia se aflau 22 de marinari s-a răsturnat, duminică, în Portul Midia. Persoanele aflate pe navă au fost salvate, un singur marinar având nevoie de îngrijiri medicale după ce a suferit un șoc hipotermic.
Guvernul a aprobat, luni, indicatorii tehnico-conomici pentru modernizarea, cu fonduri europene, a porturilor Ovidiu și Medgidia, incluse în rețeaua de transport de interes european (TEN-T).
Ministrul Turismului, Bogdan Trif, a semnat marți contractul de finanțare pentru proiectul ”Dezvoltarea turistică a Brațului Borcea-Călărași”- port turistic de agrement, valoarea proiectului fiind de 86,5 milioane lei, din care Ministerul Turismului va asigura o finanțare de 70% din investiția de bază.
Ministerul Turismului va semna săptămâna viitoare contractul de finanțare pentru construcția unui port turistic la Călărași, valoarea proiectului fiind de 86 milioane de lei.
Ioan Niculae a anunțat la începutul lunii trecute că a repornit combinatul Viromet și că acesta va produce metanol cu gaze achiziționate din import. Compania, printre puținele neintrate în insolvență din grupul Interagro, a terminat anul trecut cu pierderi de aproape 23 milioane lei, la o cifră de afaceri de 31,61 milioane lei, precum și datorii totale de peste 160 milioane lei.