Prim-ministrul Orban a declarat că a discutat cu miniștrii Economiei și Finanțelor despre introducerea unei scheme de ajutor de stat pentru companiile care au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan. Premierul susține că altfel ar fi în pericol locurile de muncă a sute de mii de români.
Guvernul se gândește, la rândul său, la dividende suplimentare de la companii de stat, după modelul Fondului Proprietatea (FP), o decizie în acest sens fiind încă în discuție, afirmă pentru Profit.ro surse guvernamentale, după o întrevedere, miercuri, a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului. Profit.ro a anunțat recent că FP, acționar minoritar, solicită ca Nuclearelectrica să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei și cere și convocarea AGA la Hidroelectrica, pentru distribuirea de dividende suplimentare de 1,25 miliarde lei, solicitări criticate.
Plafonul de preț de 68 lei/MWh impus prin OUG nr. 114/2018 producătorilor interni de gaze naturale care își vând producția furnizorilor clienților casnici și CET-urilor care livrează căldură populației va fi eliminat în etape, până la 31 septembrie 2020, iar furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici prin obligarea celor mai eficienți producători să livreze la preț fix va fi dereglementată, tot în trepte, până la 31 decembrie 2020, potrivit celui mai recent acord între autoritățile de la București și Comisia Europeană, susțin surse din piață.
Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din economia românească, a declarat că, pe fondul scumpirii curentului electric pentru consumatorii noncasnici, compania a vrut să cumpere din import, ocazie cu care a constatat că există firme care fac trafic cu capacități de transport de energie, pe care le închiriază fără să intenționeze să vândă sau să cumpere efectiv electricitate și le dau mai departe contra cost, ceea ce, în opinia sa, nu face decât să majoreze artificial prețurile.
Niculae Havrileț, consilier al ministrului Economiei și Energiei și fost șef al ANRE, a declarat că Guvernul ar putea adopta în ianuarie anul viitor o ordonanță simplă prin care să fie corectate cel puțin o parte din efectele negative asupra industriei energetice ale celebrei și controversatei OUG nr. 114/2018, care a dus și la declanșarea mai multor proceduri de infringement împotriva României de către Comisia Europeană.
Producția ridicată de energie eoliană, de peste 2.500 MW, a făcut ca vineri în România să se înregistreze de departe cel mai redus preț spot al energiei din Europa, de 36,19 euro/MWh, cu 7 euro sub celelalte prețuri, inclusiv cele din Germania, cunoscută pentru prețurile reduse ca urmare capacităților ridicate de producție de energie pe bază de vânt.
Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a transmis, în replică la solicitarea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, ca SNN să distribuie dividende suplimentare de peste jumătate de miliard de lei, că o astfel de distribuire ar afecta grav capacitatea companiei de a implementa proiectul retehnologizării reactorului 1 al centralei.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.
Inițiativa a apărut la scurt timp după ce o publicație britanică a scris că jucători români și externi de pe piață de energie au solicitat o investigație internațională privind independența ANRE, pe fondul preocupărilor legate de ingerințele politice ale PSD în activitatea Autorității, în primul rând în ceea ce privește elaborarea și adoptarea OUG nr. 114/2018, care ar fi putut duce la denaturarea semnificativă a pieței.
Potrivit Nuclearelectrica, studiul tehnic de evaluare a stării reactorului 1 al centralei de la Cernavodă trebuie finalizat până cel târziu în a doua jumătate a anului 2020. Asta pentru ca, pe baza sa, să poată fi întocmit studiul de fezabilitate a retehnologizării, cu termen de finalizare până la sfârșitul anului 2021, iar activitățile de pregătire a retehnologizării să poată începe în 2022.
Programul de guvernare al posibilului viitor Guvern PNL, condus de premierul desemnat Ludovic Orban, prevede eliminarea prevederilor considerate "nocive" pentru sectorul energetic din celebra și controversata OUG nr. 114/2018, în primul rând a plafonării prețului gazelor de producție internă și a reintroducerii prețurilor reglementate la electricitate, "de preferință" anul viitor, deși România se află de ceva timp sub presiunea procedurii de infringement declanșate pe această temă de către Comisia Europeană, iar în Parlament s-a demarat deja modificarea Ordonanței.
Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care fac parte companii precum Alro, Liberty Galați sau CRH, atrage atenția într-un comunicat că orice schemă suplimentară de sprijinire a sectorului energetic anulează competitivitatea industriei românești, în lipsa unor măsuri similare pentru sectoarele industriale, implementate la nivelul Uniunii Europene.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Transportul, manipularea și depozitarea țițeiului și produselor petroliere se vor scumpi, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) aprobând deja majorarea tarifelor practicate de Oil Terminal, operatorul terminalului petrolier de la Marea Neagră din Portul Constanța, și pregătind o măsură similară și în beneficiul Conpet, operatorul sistemului național de transport prin conducte al țițeiului, condensatului, gazolinei și etanului.
Consumatorii casnici din București se numără printre fericiții locuitori a numai 7 capitale europene în care costul cu factura la electricitate s-a redus în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei cu 80% din acțiuni, a intrat în linie dreaptă cu pregătirea achizițiilor de active românești ale grupurilor CEZ și Enel, intenție anunțată în premieră de Profit.ro, fiind în etapa finală a selecției consultanților care îl vor asista în procesul de achiziție.
Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.
Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă va deveni funcțională 100% miercuri, după ora 12:00. Până atunci, centrala va funcționa la o capacitate de producție scăzută. Marți, începând cu ora 20:00, vor fi efectuate operațiunile de sincronizare, producând doar 40 MW, pentru ca în intervalul 21:00-23:00 să producă doar 40-350 MW.
Redeschiderea Unității 1 a Centralei de Cernavodă, care miercuri a fost oprită în urma unei avarii la sistemul de răcire al reactorului, a fost amânată pentru a treia oară. Unitatea de producție ar fi trebuit, potrivit datelor Transelectrica, să fie operațională la întreaga sa capacitate începând cu dimineața zilei de marți, ceea ce nu s-a întâmplat, fiind anunțată o nouă dată a repornirii, miercuri, ora 00:00.
Prețul energiei electrice pe piața spot atinge din nou maximul istoric de 750 de MW, care a mai fost înregistrat săptămâna trecută, România importând electricitate la capacitate maximă pe linia de interconexiune cu Ungaria, potrivit datelor OPCOM și Transelectrica, analizate de Agerpres.
Monsson Trading SRL a achiziționat joi energie pe piața intraday la un preț record, de 875 lei/MWh, un preț cu 125 lei mai ridicat decât precedentul record înregistrat pe 16 ianuarie, conform datelor analizate de Profit.ro.
Prețul mediu zilnic al energiei electrice licitat joi cu livrare în ziua de vineri a scăzut cu nu mai puțin de 57%, la 246 lei/MWh, după ce în ședința precedentă înregistrase un record absolut, de 578 lei/MWh, ca urmare în principal a opririi Unității 1 de la Cernavodă din cauza unei avarii la sistemul de răcire al reactorului.
De două luni, România trece printr-o perioadă extrem de tensionată pe piața energiei electrice, în principal ca urmare a secetei instalate, care a redus potențialul de producție a energiei hidro, și a intensității mai scăzute a vântului, care a micșorat producția de energie eoliană. Așa se face că, în ultimul timp, cu mici excepții, România a ajuns campioana prețurilor spot la electricitate în Europa.
Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.
Prețul mediu al energiei pe piața bursieră spot (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a crescut cu 40,84% în săptămâna 26 august - 1 septembrie, comparativ cu săptămâna anterioară, arată ultima raport postat pe site-ul operatorului pieței, OPCOM.