De două luni, România trece printr-o perioadă extrem de tensionată pe piața energiei electrice, în principal ca urmare a secetei instalate, care a redus potențialul de producție a energiei hidro, și a intensității mai scăzute a vântului, care a micșorat producția de energie eoliană. Așa se face că, în ultimul timp, cu mici excepții, România a ajuns campioana prețurilor spot la electricitate în Europa.
Detalii despre situația din sistemul energetic în ansamblu și perspectivele vor fi anunțate la Profit Energy.forum, un eveniment care va fi organizat pe 14 octombrie, cu transmisiune în direct pe Profit TV, și la care vor fi prezenți oficiali cu putere de decizie din administrație și cei mai importanți jucători din domeniu.
Miercuri, însă, prețul electricității cu livrare în ziua de joi a explodat pur și simplu, cel mediu zilnic dublându-se practic, de la 67 de euro la 122 de euro, iar maximele orare ajungând la un record absolut de 750 de lei/MWh.
Explicația evoluției prețului pentru ziua de joi este dată de două evenimente, unul programat și unul neprogramat.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
În dimineața zilei de luni, ora 00:00, potrivit Transelectrica, a intrat în revizie programată o unitate de producție a Centralei OMV Petrom de la Brazi, care ar fi trebui să redevină funcțională miercuri, la ora 20, potrivit datelor ENTSOE sau joi, ora 00:00, potrivit datelor Transelectrica. Drept urmare, pentru 48 de ore, Centrala de la Brazi și-a redus producția la jumătate, la 425 MW. Dacă pe partea de ofertă acest eveniment nu a avut nicio influență, afectând doar producția de energie din zilele de marți și miercuri, și nu pe cea din ziua de joi, pe partea de cerere este posibil să fi contat. OMV Petrom, care în plus este obligată de ANRE, în urma OUG 114, să aloce energie pentru populație la preț reglementat la ore de vârf, în loc să profite de prețurile pentru ziua de joi, s-ar putea să se fi văzut nevoită nu să vândă, ci să cumpere electricitate la prețurile record înregistrate pentru a-și onora toate contractele.
Oprirea planificată a jumătate din producția OMV Petrom a influențat cel mult trendul pe PZU, făcându-și efectul pe prețurile energiei cu livrare în zilele de luni. marți și miercuri, însă nu și pentru ziua de joi, când ar trebui să fie operațională. Fiind însă o oprire programată, efectul ei ar fi trebuit să fie unul limitat, atât piața, cât și OMV Petrom, având timp să anicipeze și să reacționeze din timp la reducerea producției cu 425 MW.
Miercuri dimineață însă, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost “oprită controlat” în urma unei avarii înregistrate în noaptea precedentă. Interesant este că, în comunicatul transmis pe BVB, SN Nuclearelectrica SA susține că este vorba de “lucrări de remediere la un parametru de proces”, în timp ce pe site-ul Transelectrica, la categoria opriri accidentale, nu programate, cauza opririi este prezentată ca fiind “scurgeri de apa grea din sistemul primar de răcire reactor”. Ulterior, pe site-ul Transelectrica a apărut o nouă definiție a termenului “lucrări de remediere la un parametru de proces” și anume “neetanșeități circuit primar. Nu este afectată siguranța nucleară”.
În mod sigur, însă, Nuclearelectrica a fost nevoită să cumpere, și nu să vândă, energie pe PZU. În plus, față de cazul OMV Petrom, revizia neprogramată de la Cernavodă a pus presiune atât pe partea de cerere, cât și pe partea de ofertă.
Efectul asupra prețului PZU al închiderii neplanificate a unei unități de producție cu costuri reduse (nepurtătoare de certificate de emisii) este unul mult mai amplu. În general, acest tip de energie este contractată din timp pe termen lung sau alocată de ANRE, potrivit OUG 114, în vederea alimentării consumatorilor casnici. Pentru a-și onora contractele în derulare, un producător de energie "ieftină", în cazul unei opriri accidentale, se vede nevoit să acopere deficitul de pe piața intraday, de pe PZU și de pe piața de echilibrare, asumându-și pierderile implicite (ca urmare a prețului ridicat la care este nevoit să cumpere energie). În acest fel, majorează considerabil cererea de pe aceste piețe în condiții de deficit de ofertă. Iar energia achiziționată este fie de import, fie de la unități cu costuri de producție ridicată (purtătoare de certficiate de emisii). Se poate spune că, într-o astfel de situație, de pe piață dispare "energia ieftină", fiind înlocuită cu "energie scumpă"!
De altfel, Nuclearelectrica a semnat miercuri peste 60 de contracte de achiziționare de electricitate de pe cealaltă piață spot, cea intraday, achiziționând cantiăți între un MWh și 20 MWh, la prețuri cuprinse între 335 lei/MWh și 550 lei/MWh. Pe PZU, Nuclearelectrica a fost nevoită să plătească prețul pieței, care a ajuns și la 750 de lei/MWh în anumite intervale orare.
Paradoxal, pentru a-și îndeplini obligația de a vinde la preț reglementat cantitatea de energie impusă de ANRE pentru alimentarea consumatorilor casnici la preț de 188 lei/MWh, dar și a celorlalți clienți cu care are semnate contracte pe termen lung, Nuclearelectrica a fost nevoită să achiziționeze electricitate de pe PZU și la un preț de 750 de lei/MWh, iar, în cazul în care nu a acoperit deficitul creat, va achita un preț mult mai piperat pe piața de echilibrare. În a doua jumătate a anului, Nuclearelectrica este obligată să vândă la preț reglementat 1,37 TWh. Rezultă o medie de aproximativ 7.500 MWh/zi, care, dacă fi fost cumpărați de pe PZU, ar fi condus la o "pierdere" înregistrată în ziua de joi de peste 4 milioane de lei numai de pe segmentul reglementat. Din fericire pentru Nuclearelectrica, Unitatea 2 încă funcționează, ceea ce limitează pierderile companiei.
Cu alte cuvinte, miercuri, producția de energie din hidrocarburi și nucleară s-a redus cu peste 1.100 MW, iar oferta de energie cu livrare în ziua de joi s-a diminuat cu 700 MW (efect al avariei de la Cernavodă), în timp ce cererea pe piețele spot s-a majorat cu minim 700 MW (cererea suplimentară venită din partea Nucleaelectrica și eventual și a OMV Petrom).
În prima parte a zilei de miercuri, pe partea de ofertă a reacționat Hidroelectrica, cu o producție de 2.100 MW, menită a compensa deficitul creat. În a doua parte a zilei, au crescut atât importurile, cât și producția pe cărbune, considerabil mai scumpă în principal ca urmare a certificatelor de emisii, de 29,4 euro/MWh (136,2 lei/MWh).
Aproximativ 40% din energia livrată consumatorilor concurențiali provine de pe PZU, în timp ce ponderea prețului de livrare în factura finală este de circa 50% (restul reprezentând tarife de transport, distribuție, sistem sau taxe).
